România alocă în fiecare an sume foarte mari pentru pierderile cauzate de secetă, în loc să aloce pentru prevenție

'Manifestul propune trecerea de la absorbția de fonduri europene la construcția de industrii competitive, într-un moment în care se negociază regulile noului Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene, de aproximativ 2.000 de miliarde de euro. Documentul menționează explicit agricultura, alături de industrie și servicii, între prioritățile unui Pact Național pentru Competitivitate adoptat transpartinic, în dezvoltarea căruia mediul privat să se implice puternic', se menționează într-un comunicat al organizației.

Președintele Clubului, Alexander Degianski, a subliniat în intervenția sa la acest eveniment că sectorul agricol are un grad ridicat de inerție instituțională, climatică și biologică, iar efectele politicilor publice se văd abia după mai multe cicluri de producție. Președintele CFRO a atras atenția asupra modului în care România gestionează riscul agricol: statul alocă anual sume importante pentru compensarea pierderilor cauzate de secetă, în locul investițiilor în prevenție, irigații și stocarea apei, după modele deja aplicate în Spania, Italia sau Israel.

'Agricultura, spre deosebire de alte sectoare, necesită o gestionare a riscurilor foarte profesională. În momentul actual nu facem decât să acționăm pompieristic. România alocă în fiecare an sume foarte mari compensării pierderilor de venit cauzate de secetă sau de alte fenomene naturale, în loc să aloce sumele necesare pentru a le preveni', a declarat Alexander Degianski, citat în comunicat.

"Nu avem predictibilitate, nu avem o bază și o direcție clar asumată"

Președintele CFRO a evidențiat și presiunea asupra competitivității fermelor. Potrivit acestuia, costurile cu salariile, inputurile și motorina au crescut cu aproximativ 300% față de anul 2007, în timp ce prețurile de vânzare ale cerealelor au crescut cu cel mult 15%. În lipsa capacităților de procesare, două treimi din cerealele României iau calea exportului, în linie cu diagnosticul Manifestului privind exportul de materie primă cu valoare adăugată redusă.

De asemenea, Degianski a semnalat și dezechilibrul dintre standardele impuse fermierilor europeni în materie de legislația muncii, protecția mediului și calitatea producției și acordurile comerciale care îi pun în competiție directă cu exploatații de sute de mii de hectare din Mercosur sau Ucraina, unde aceste reglementări nu se aplică.

În paralel, ponderea agriculturii în bugetul european a scăzut de la două treimi, la începutul anilor '70, spre sub 20% în perspectiva următoarei Politici Agricole Comune. Președintele CFRO a criticat și încadrarea fermierilor drept amenințare la adresa biodiversității în forma actuală a Strategiei Naționale pentru Biodiversitate, amintind că fermierii sunt garanții și protectorii biodiversității în mare parte a țării.

'Nu avem predictibilitate, nu avem o bază și o direcție clar asumată transpartinic care să ducă agricultura unde îi este locul, și anume să asigure siguranța alimentară și bunăstarea României și a Europei. Orice țară dezvoltată poate să se dezvolte cu burta plină, nu cu burta goală', a adăugat Alexander Degianski.

Clubul Fermierilor Români susține direcțiile Manifestului cu impact direct asupra sectorului agroalimentar: priorități economice stabile dincolo de ciclurile electorale, o bancă națională de proiecte mature constituită până la finalul lui 2027, mecanisme de finanțare mixtă care mobilizează capital privat și o politică industrială orientată spre lanțuri valorice complete pe teritoriul României. Pentru agricultură, aceste direcții se traduc în investiții în irigații și managementul apei, capacități de procesare și instrumente profesioniste de gestionare a riscului, se precizează în comunicat. ( SURSA: DC NEWS )