Dana Barcan
Editor
joi, 21 decembrie 2023
bugetul electoral din 2024 intr-o gaura neagra
Am intrat singuri într-o gaură neagră cu bugetul și vom vedea cu ce rămânem după haosul bugetului electoral 2024. Bugetul României pentru anul viitor, care a circulat în ultimele săptămâni între instituții și prin comisii ca un cetățean turmentat este rezultatul anilor de creștere, dar prost gospodăriți, al anilor de criză cu dezechilibre accentuate, inflație galopantă și falsa idee despre câți bani are și câți bani ar putea, pe bune, să cheltuiască România.
FOTO: DailyBusiness
Statisticile de la Ministerul Finanțelor ne prezintă derapajul din România în ultimii 6-7 ani. Între 2017-2023 s-a triplat datoria publică, crescănd de la 339 de miliarde de lei în 2016, la suma uimitoare de 919 miliarde de lei, la sfârșitul llui septembrie 2023, conform OUG 64/2007 privind datoria publică.
Acest lucru se traduce prin aproximativ 10.000 de euro, pe cap de locuitor. Datele arată că, în ultimii 20 de ani, în România nu a existat nici măcar un an cu excedent bugetar. Cu atât mai mult, în 9 din ultimii 18 ani, România a avut deficite bugetare de peste 3 % din produsul intern brut.
În Uniunea Europeană, dezechilibrele bugetare au apărut pe fondul pandemiei,iar economiile au avut de suferit. În acest fel, gaura neagră din buget a fost umplută de cheltuielile guvernamentale și transferurile fiscale către firme și populație, care au crescut considerabil. În general, limita de 3% pentru deficitul bugetar este o modalitate care asigură sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung.
România nu este singura cu deficit de peste 3%, ci împreună cu 11 țări ale UE, care încă nu și-au făcut ordine în bugete după pandemie și vor continua să înregistreze deficite și în 2024, precum Slovacia (6,5%), Belgia (4,9%), Franța (4,4%), Italia (4,4%) sau Spania (3,3%). Când apar semne de recesiune, politica fiscală intervine, pentru a stimula cererea și investițiile, prin îndatorare sau facilități fiscale.
România a încercat să joace în afara teoriei, mai ales din 2017, când guvernele care s-au succedat la putere au tăiat taxe când economia creștea, ca, în cele din urmă, să ajungă să cheltuie pe deficit pentru cheltuieli curente (salarii în sectorul public și pensii mai mari) și să refinanțeze datorii, constant, la 10% din PIB. Situația a devenit tot mai gravă în ultimii ani, atfel că în 2023, Guvernul României a împrumutat din piețele financiare suma record de 200 de miliarde de lei.
Bugetul pe 2024 pare, la prima vedere să aibă calcule mai realiste, comparativ cu anii anteriori. Chiar Consiliul Fiscal arată că prognozele bugetare sunt „plauzibile”, cu toate că ținta de deficit pare nerealistă. Bugetul are ca fundament un deficit bugetar de 86,6 miliarde de lei, pe lângă care Guvernul României va trebui să mai împrumute aproape încă pe atât pentru a plăti datoria din spate care ajunge la scadență.
Deficitul e justificat de majorarea cheltuielilor cu investiții, cu majorări salariale în mai multe ramuri ale sistemului public și de majorări la pensii. Gaura neagră bugetară se adâncește și din majorarea cheltuielilor cu dobânzile, care vor ajunge în 2024 la un record de peste 35 de miliarde de lei, dublu față de acum câțiva ani.
Cheltuielile mai mari se contrabalansează cu diminuarea subvențiilor și a cheltuielilor cu bunuri și servicii. Astfel, dacă se prefigurează o adâncire a găurii bugetare, Guvernul va putea să taie sume de la investiții, pe care să le redirecționeze la o eventuală rectificare bugetară, având în vedere că ținta de investiții se atinge extrem de rar. De obicei, ținta de investiții maschează deficitul bugetar mai mare.
Bugetul din 2024 este special, pentru că deficitul este mare din start. Riscurile cele mai mari vizează o evoluție sub așteptări a economiei, ținând cont de contextul internațional agitat și perspectivele macroeconomice dificile ale anului viitor. Poate apărea un nou derapaj pe zona de cheltuieli, 11 miliarde de lei din partea ANAF și o atragere slabă de fonduri europene în plus la colectare, doar din digitalizare și un plus de 20 de miliarde.
Guvernul preconizează și intrări din fonduri europene și PNRR de aproape 70 de miliarde de lei, situație identică cu bugetul pentru 2023. Executivul va implementa încă un an câteva taxe mici (taxă pe cifra de afaceri a băncilor și întreprinderilor mari) și la clasicele artificii de majorare a încasărilor bugetare: majorarea accizelor (tutun, alcool, carburanți, zahăr, etc.) și a salariului minim. Toate acestea vor spori inflația la ănceputul anului, cu efecte negative pentru populație, dar pozitive pentru Guvern, ca urmare a creșterii încasărilor din TVA.
Plasa de siguranță a economiei rămân în continuare fondurile europene din PNRR, care trebuie însă finalizate până în 2026, altfel se pierde finanțarea europeană. Guvernul României a decis să se împrumute şi să spere că digitalizarea ANAF va da rezultate. Realitatea este că la fiecare 6 lei cheltuiți în 2023 de Guvern (614 miliarde RON), doar 5 (aproximativ 500 de miliarde RON) au venit din încasările bugetare, timp în care diferența de 1 leu (100 de miliarde) a fost acoperită din împrumuturi.
Pe lângă asta, statul a mai împrumutat 1 leu (100 de miliarde) pentru a plăti creditele ajunse la scadență. Se estimează că bugetul statului va „pierde” în 2024 venituri ce depășesc 70 de miliarde de lei (4,2% din PIB) din scutiri, deduceri și facilități fiscale, cote reduse de impozitare, reguli diferențiate de calcul al impozitelor, taxelor și contribuțiilor aplicabile anumitor categorii de contribuabili.
Practic, Guvernul încearcă să mențină un nivel de trai similar cu cel din Vest, pentru sectorul public, dar în același timp să facă investiții în canalizare, poduri și infrastructură energetică critică și autostrăzi. De asemenea vrea să acorde 2,5% din PIB pentru înarmare, să implementeze proiecte pentru îmbunătățirea educației și infrastructurii sanitare, toate acestea cu cele mai mici venituri bugetare din UE.
Statisticile de la Ministerul Finanțelor ne prezintă derapajul din România în ultimii 6-7 ani. Între 2017-2023 s-a triplat datoria publică, crescănd de la 339 de miliarde de lei în 2016, la suma uimitoare de 919 miliarde de lei, la sfârșitul llui septembrie 2023, conform OUG 64/2007 privind datoria publică.
Acest lucru se traduce prin aproximativ 10.000 de euro, pe cap de locuitor. Datele arată că, în ultimii 20 de ani, în România nu a existat nici măcar un an cu excedent bugetar. Cu atât mai mult, în 9 din ultimii 18 ani, România a avut deficite bugetare de peste 3 % din produsul intern brut.
În Uniunea Europeană, dezechilibrele bugetare au apărut pe fondul pandemiei,iar economiile au avut de suferit. În acest fel, gaura neagră din buget a fost umplută de cheltuielile guvernamentale și transferurile fiscale către firme și populație, care au crescut considerabil. În general, limita de 3% pentru deficitul bugetar este o modalitate care asigură sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung.
România nu este singura cu deficit de peste 3%, ci împreună cu 11 țări ale UE, care încă nu și-au făcut ordine în bugete după pandemie și vor continua să înregistreze deficite și în 2024, precum Slovacia (6,5%), Belgia (4,9%), Franța (4,4%), Italia (4,4%) sau Spania (3,3%). Când apar semne de recesiune, politica fiscală intervine, pentru a stimula cererea și investițiile, prin îndatorare sau facilități fiscale.
România a încercat să joace în afara teoriei, mai ales din 2017, când guvernele care s-au succedat la putere au tăiat taxe când economia creștea, ca, în cele din urmă, să ajungă să cheltuie pe deficit pentru cheltuieli curente (salarii în sectorul public și pensii mai mari) și să refinanțeze datorii, constant, la 10% din PIB. Situația a devenit tot mai gravă în ultimii ani, atfel că în 2023, Guvernul României a împrumutat din piețele financiare suma record de 200 de miliarde de lei.
Bugetul pe 2024 pare, la prima vedere să aibă calcule mai realiste, comparativ cu anii anteriori. Chiar Consiliul Fiscal arată că prognozele bugetare sunt „plauzibile”, cu toate că ținta de deficit pare nerealistă. Bugetul are ca fundament un deficit bugetar de 86,6 miliarde de lei, pe lângă care Guvernul României va trebui să mai împrumute aproape încă pe atât pentru a plăti datoria din spate care ajunge la scadență.
Deficitul e justificat de majorarea cheltuielilor cu investiții, cu majorări salariale în mai multe ramuri ale sistemului public și de majorări la pensii. Gaura neagră bugetară se adâncește și din majorarea cheltuielilor cu dobânzile, care vor ajunge în 2024 la un record de peste 35 de miliarde de lei, dublu față de acum câțiva ani.
Cheltuielile mai mari se contrabalansează cu diminuarea subvențiilor și a cheltuielilor cu bunuri și servicii. Astfel, dacă se prefigurează o adâncire a găurii bugetare, Guvernul va putea să taie sume de la investiții, pe care să le redirecționeze la o eventuală rectificare bugetară, având în vedere că ținta de investiții se atinge extrem de rar. De obicei, ținta de investiții maschează deficitul bugetar mai mare.
Bugetul din 2024 este special, pentru că deficitul este mare din start. Riscurile cele mai mari vizează o evoluție sub așteptări a economiei, ținând cont de contextul internațional agitat și perspectivele macroeconomice dificile ale anului viitor. Poate apărea un nou derapaj pe zona de cheltuieli, 11 miliarde de lei din partea ANAF și o atragere slabă de fonduri europene în plus la colectare, doar din digitalizare și un plus de 20 de miliarde.
Guvernul preconizează și intrări din fonduri europene și PNRR de aproape 70 de miliarde de lei, situație identică cu bugetul pentru 2023. Executivul va implementa încă un an câteva taxe mici (taxă pe cifra de afaceri a băncilor și întreprinderilor mari) și la clasicele artificii de majorare a încasărilor bugetare: majorarea accizelor (tutun, alcool, carburanți, zahăr, etc.) și a salariului minim. Toate acestea vor spori inflația la ănceputul anului, cu efecte negative pentru populație, dar pozitive pentru Guvern, ca urmare a creșterii încasărilor din TVA.
Plasa de siguranță a economiei rămân în continuare fondurile europene din PNRR, care trebuie însă finalizate până în 2026, altfel se pierde finanțarea europeană. Guvernul României a decis să se împrumute şi să spere că digitalizarea ANAF va da rezultate. Realitatea este că la fiecare 6 lei cheltuiți în 2023 de Guvern (614 miliarde RON), doar 5 (aproximativ 500 de miliarde RON) au venit din încasările bugetare, timp în care diferența de 1 leu (100 de miliarde) a fost acoperită din împrumuturi.
Pe lângă asta, statul a mai împrumutat 1 leu (100 de miliarde) pentru a plăti creditele ajunse la scadență. Se estimează că bugetul statului va „pierde” în 2024 venituri ce depășesc 70 de miliarde de lei (4,2% din PIB) din scutiri, deduceri și facilități fiscale, cote reduse de impozitare, reguli diferențiate de calcul al impozitelor, taxelor și contribuțiilor aplicabile anumitor categorii de contribuabili.
Practic, Guvernul încearcă să mențină un nivel de trai similar cu cel din Vest, pentru sectorul public, dar în același timp să facă investiții în canalizare, poduri și infrastructură energetică critică și autostrăzi. De asemenea vrea să acorde 2,5% din PIB pentru înarmare, să implementeze proiecte pentru îmbunătățirea educației și infrastructurii sanitare, toate acestea cu cele mai mici venituri bugetare din UE.
Statisticile de la Ministerul Finanțelor ne prezintă derapajul din România în ultimii 6-7 ani. Între 2017-2023 s-a triplat datoria publică, crescănd de la 339 de miliarde de lei în 2016, la suma uimitoare de 919 miliarde de lei, la sfârșitul llui septembrie 2023, conform OUG 64/2007 privind datoria publică.
Acest lucru se traduce prin aproximativ 10.000 de euro, pe cap de locuitor. Datele arată că, în ultimii 20 de ani, în România nu a existat nici măcar un an cu excedent bugetar. Cu atât mai mult, în 9 din ultimii 18 ani, România a avut deficite bugetare de peste 3 % din produsul intern brut.
În Uniunea Europeană, dezechilibrele bugetare au apărut pe fondul pandemiei,iar economiile au avut de suferit. În acest fel, gaura neagră din buget a fost umplută de cheltuielile guvernamentale și transferurile fiscale către firme și populație, care au crescut considerabil. În general, limita de 3% pentru deficitul bugetar este o modalitate care asigură sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung.
România nu este singura cu deficit de peste 3%, ci împreună cu 11 țări ale UE, care încă nu și-au făcut ordine în bugete după pandemie și vor continua să înregistreze deficite și în 2024, precum Slovacia (6,5%), Belgia (4,9%), Franța (4,4%), Italia (4,4%) sau Spania (3,3%). Când apar semne de recesiune, politica fiscală intervine, pentru a stimula cererea și investițiile, prin îndatorare sau facilități fiscale.
România a încercat să joace în afara teoriei, mai ales din 2017, când guvernele care s-au succedat la putere au tăiat taxe când economia creștea, ca, în cele din urmă, să ajungă să cheltuie pe deficit pentru cheltuieli curente (salarii în sectorul public și pensii mai mari) și să refinanțeze datorii, constant, la 10% din PIB. Situația a devenit tot mai gravă în ultimii ani, atfel că în 2023, Guvernul României a împrumutat din piețele financiare suma record de 200 de miliarde de lei.
Bugetul pe 2024 pare, la prima vedere să aibă calcule mai realiste, comparativ cu anii anteriori. Chiar Consiliul Fiscal arată că prognozele bugetare sunt „plauzibile”, cu toate că ținta de deficit pare nerealistă. Bugetul are ca fundament un deficit bugetar de 86,6 miliarde de lei, pe lângă care Guvernul României va trebui să mai împrumute aproape încă pe atât pentru a plăti datoria din spate care ajunge la scadență.
Deficitul e justificat de majorarea cheltuielilor cu investiții, cu majorări salariale în mai multe ramuri ale sistemului public și de majorări la pensii. Gaura neagră bugetară se adâncește și din majorarea cheltuielilor cu dobânzile, care vor ajunge în 2024 la un record de peste 35 de miliarde de lei, dublu față de acum câțiva ani.
Cheltuielile mai mari se contrabalansează cu diminuarea subvențiilor și a cheltuielilor cu bunuri și servicii. Astfel, dacă se prefigurează o adâncire a găurii bugetare, Guvernul va putea să taie sume de la investiții, pe care să le redirecționeze la o eventuală rectificare bugetară, având în vedere că ținta de investiții se atinge extrem de rar. De obicei, ținta de investiții maschează deficitul bugetar mai mare.
Bugetul din 2024 este special, pentru că deficitul este mare din start. Riscurile cele mai mari vizează o evoluție sub așteptări a economiei, ținând cont de contextul internațional agitat și perspectivele macroeconomice dificile ale anului viitor. Poate apărea un nou derapaj pe zona de cheltuieli, 11 miliarde de lei din partea ANAF și o atragere slabă de fonduri europene în plus la colectare, doar din digitalizare și un plus de 20 de miliarde.
Guvernul preconizează și intrări din fonduri europene și PNRR de aproape 70 de miliarde de lei, situație identică cu bugetul pentru 2023. Executivul va implementa încă un an câteva taxe mici (taxă pe cifra de afaceri a băncilor și întreprinderilor mari) și la clasicele artificii de majorare a încasărilor bugetare: majorarea accizelor (tutun, alcool, carburanți, zahăr, etc.) și a salariului minim. Toate acestea vor spori inflația la ănceputul anului, cu efecte negative pentru populație, dar pozitive pentru Guvern, ca urmare a creșterii încasărilor din TVA.
Plasa de siguranță a economiei rămân în continuare fondurile europene din PNRR, care trebuie însă finalizate până în 2026, altfel se pierde finanțarea europeană. Guvernul României a decis să se împrumute şi să spere că digitalizarea ANAF va da rezultate. Realitatea este că la fiecare 6 lei cheltuiți în 2023 de Guvern (614 miliarde RON), doar 5 (aproximativ 500 de miliarde RON) au venit din încasările bugetare, timp în care diferența de 1 leu (100 de miliarde) a fost acoperită din împrumuturi.
Pe lângă asta, statul a mai împrumutat 1 leu (100 de miliarde) pentru a plăti creditele ajunse la scadență. Se estimează că bugetul statului va „pierde” în 2024 venituri ce depășesc 70 de miliarde de lei (4,2% din PIB) din scutiri, deduceri și facilități fiscale, cote reduse de impozitare, reguli diferențiate de calcul al impozitelor, taxelor și contribuțiilor aplicabile anumitor categorii de contribuabili.
Practic, Guvernul încearcă să mențină un nivel de trai similar cu cel din Vest, pentru sectorul public, dar în același timp să facă investiții în canalizare, poduri și infrastructură energetică critică și autostrăzi. De asemenea vrea să acorde 2,5% din PIB pentru înarmare, să implementeze proiecte pentru îmbunătățirea educației și infrastructurii sanitare, toate acestea cu cele mai mici venituri bugetare din UE.
Share this post
buget
cheltuieli
deficit
împrumuturi
