Dana Barcan
Editor
luni, 30 septembrie 2024
economia franata de importuri
Analize recente arată că o mare parte din stagnarea sau declinul creșterii economice al României au la bază deficitul de cont curent, centrat pe relația toxică dintre volumul exporturilor și al importurilor. Chiar dacă creșterea economică este alimentată de un consum intern ridicat, mai ales al populației, efectele pozitive ale circuitului capitalului în piață sunt anulate de faptul că cererea este susținută într-o proporție covârșitoare de importuri.
FOTO: Agro TV Moldova
Exportul net a devenit o frână din ce în ce mai puternică a economiei României, având cea mai mare contribuție negativă din regiune la evoluția PIB-ului. Slăbiciunea exporturilor românești este doar parțial explicată de scăderea cererii externe, restul factorilor ținând de evoluția competitivității economiei locale. Prețurlle interne sunt mai mari, exporturile sunt scăzute și cererea în declin. România se confruntă cu o problemă majoră: contribuția exporturilor la creșterea economică.
În primele două trimestre ale acestui an, exporturile nete (diferența dintre exporturi și importuri) au avut o contribuție negativă de -3,5 puncte procentuale la PIB. Practic, o scădere accentuată a exporturilor de servicii au înregistrat un declin de 11% față de aceeași perioadă din 2023. Astfel de frâne au fost rare după anul 2008, iar cele din prezent sunt cele mai mari în regiune. În toate țările analizate, contribuția exporturilor nete la ritmul PIB este în scădere, dar a devenit negativă în semestrul 1 din 2024 doar în Polonia (-0,7pp) și Grecia (-2,4pp).
Un factor structural, care duce la slăbirea competitivității exporturilor românești este creșterea prețurilor interne, în comparație cu cele din alte țări. Un indicator în acest sens este cursul de schimb real efectiv, astfel prețurile produselor românești crescând în raport cu cele internaționale. Această creștere, împreună cu scăderea productivității muncii a dus la pierderea competitivității în sectoare cheie ca IT și serviciile profesionale și administrative, responsabile pentru aproape jumătate din exporturile de servicii ale României.
În comparație cu alte țări din regiune, România se confruntă cu o problemă mai gravă. Polonia a reușit să compenseze scăderea exporturilor de bunuri prin reducerea importurilor, în timp ce în România importurile au continuat să crească. Economia țării noastre nu a reușit, practic, să se adapteze problemelor apărute în peisajul economic și constrângerilor geopolitice, care au pus și mai multă greutate pe economie.
Deficitul bugetar a crescut, astfel că guvernul român a promis disciplină în cheltuieli pentru restul anulului curent, precum și amnistii fiscale ca să crească veniturile. În cazul în care nu există planuri semnificative de consolidare fiscală, după formarea unui nou guvern la sfârșitul acestui an, nu excludem o schimbare negativă a perspectivei la începutul lui 2025.
În viitor, exporturile românești vor depinde de politicile economice adoptate. „Cursul de schimb real efectiv se va deprecia când ritmul prețurilor autohtone va converge către ritmul înregistrat de partenerii comerciali, iar productivitatea muncii se va îmbunătăți dacă investițiile vor spori”, se specifică în analiza Alpha Bank. Deocamdată, exporturile nete vor continua să reprezinte o frână în creșterea economică, cu impact direct asupra procesului de convergență a României cu economiile mai dezvoltate.
Exportul net a devenit o frână din ce în ce mai puternică a economiei României, având cea mai mare contribuție negativă din regiune la evoluția PIB-ului. Slăbiciunea exporturilor românești este doar parțial explicată de scăderea cererii externe, restul factorilor ținând de evoluția competitivității economiei locale. Prețurlle interne sunt mai mari, exporturile sunt scăzute și cererea în declin. România se confruntă cu o problemă majoră: contribuția exporturilor la creșterea economică.
În primele două trimestre ale acestui an, exporturile nete (diferența dintre exporturi și importuri) au avut o contribuție negativă de -3,5 puncte procentuale la PIB. Practic, o scădere accentuată a exporturilor de servicii au înregistrat un declin de 11% față de aceeași perioadă din 2023. Astfel de frâne au fost rare după anul 2008, iar cele din prezent sunt cele mai mari în regiune. În toate țările analizate, contribuția exporturilor nete la ritmul PIB este în scădere, dar a devenit negativă în semestrul 1 din 2024 doar în Polonia (-0,7pp) și Grecia (-2,4pp).
Un factor structural, care duce la slăbirea competitivității exporturilor românești este creșterea prețurilor interne, în comparație cu cele din alte țări. Un indicator în acest sens este cursul de schimb real efectiv, astfel prețurile produselor românești crescând în raport cu cele internaționale. Această creștere, împreună cu scăderea productivității muncii a dus la pierderea competitivității în sectoare cheie ca IT și serviciile profesionale și administrative, responsabile pentru aproape jumătate din exporturile de servicii ale României.
În comparație cu alte țări din regiune, România se confruntă cu o problemă mai gravă. Polonia a reușit să compenseze scăderea exporturilor de bunuri prin reducerea importurilor, în timp ce în România importurile au continuat să crească. Economia țării noastre nu a reușit, practic, să se adapteze problemelor apărute în peisajul economic și constrângerilor geopolitice, care au pus și mai multă greutate pe economie.
Deficitul bugetar a crescut, astfel că guvernul român a promis disciplină în cheltuieli pentru restul anulului curent, precum și amnistii fiscale ca să crească veniturile. În cazul în care nu există planuri semnificative de consolidare fiscală, după formarea unui nou guvern la sfârșitul acestui an, nu excludem o schimbare negativă a perspectivei la începutul lui 2025.
În viitor, exporturile românești vor depinde de politicile economice adoptate. „Cursul de schimb real efectiv se va deprecia când ritmul prețurilor autohtone va converge către ritmul înregistrat de partenerii comerciali, iar productivitatea muncii se va îmbunătăți dacă investițiile vor spori”, se specifică în analiza Alpha Bank. Deocamdată, exporturile nete vor continua să reprezinte o frână în creșterea economică, cu impact direct asupra procesului de convergență a României cu economiile mai dezvoltate.
Exportul net a devenit o frână din ce în ce mai puternică a economiei României, având cea mai mare contribuție negativă din regiune la evoluția PIB-ului. Slăbiciunea exporturilor românești este doar parțial explicată de scăderea cererii externe, restul factorilor ținând de evoluția competitivității economiei locale. Prețurlle interne sunt mai mari, exporturile sunt scăzute și cererea în declin. România se confruntă cu o problemă majoră: contribuția exporturilor la creșterea economică.
În primele două trimestre ale acestui an, exporturile nete (diferența dintre exporturi și importuri) au avut o contribuție negativă de -3,5 puncte procentuale la PIB. Practic, o scădere accentuată a exporturilor de servicii au înregistrat un declin de 11% față de aceeași perioadă din 2023. Astfel de frâne au fost rare după anul 2008, iar cele din prezent sunt cele mai mari în regiune. În toate țările analizate, contribuția exporturilor nete la ritmul PIB este în scădere, dar a devenit negativă în semestrul 1 din 2024 doar în Polonia (-0,7pp) și Grecia (-2,4pp).
Un factor structural, care duce la slăbirea competitivității exporturilor românești este creșterea prețurilor interne, în comparație cu cele din alte țări. Un indicator în acest sens este cursul de schimb real efectiv, astfel prețurile produselor românești crescând în raport cu cele internaționale. Această creștere, împreună cu scăderea productivității muncii a dus la pierderea competitivității în sectoare cheie ca IT și serviciile profesionale și administrative, responsabile pentru aproape jumătate din exporturile de servicii ale României.
În comparație cu alte țări din regiune, România se confruntă cu o problemă mai gravă. Polonia a reușit să compenseze scăderea exporturilor de bunuri prin reducerea importurilor, în timp ce în România importurile au continuat să crească. Economia țării noastre nu a reușit, practic, să se adapteze problemelor apărute în peisajul economic și constrângerilor geopolitice, care au pus și mai multă greutate pe economie.
Deficitul bugetar a crescut, astfel că guvernul român a promis disciplină în cheltuieli pentru restul anulului curent, precum și amnistii fiscale ca să crească veniturile. În cazul în care nu există planuri semnificative de consolidare fiscală, după formarea unui nou guvern la sfârșitul acestui an, nu excludem o schimbare negativă a perspectivei la începutul lui 2025.
În viitor, exporturile românești vor depinde de politicile economice adoptate. „Cursul de schimb real efectiv se va deprecia când ritmul prețurilor autohtone va converge către ritmul înregistrat de partenerii comerciali, iar productivitatea muncii se va îmbunătăți dacă investițiile vor spori”, se specifică în analiza Alpha Bank. Deocamdată, exporturile nete vor continua să reprezinte o frână în creșterea economică, cu impact direct asupra procesului de convergență a României cu economiile mai dezvoltate.
Share this post
economie
exporturi
importuri
deficit bugetar