
Dana Barcan
Editor
miercuri, 13 august 2025
inflatia, cu varf in septembrie
Mugur Isărescu prevede un vârf al inflației în septembrie. Prognoza de inflație este revizuită în sus, de la 4,6% la 8,8% pentru acest an, conform anunțului guvernatorului Mugur Isărescu, în coferinţa de presă privind raportul trimestrial asupra inflaţiei. Pentru evitarea recesiunii este necesară o creştere a absorbţiei fondurilor europene. Acestea pot face faţă, inclusiv vârfurilor de plăți: „O premieră după mulţi ani, 4-5, am intrat într-o situaţie de deficit de cerere agregată, cu aşteptări de adâncire a acestui deficit.”



FOTO: Smile Credit
„Din punct de devedere al cererii globale, presiunile inflaţioniste sunt în descreştere. (…) Avem o revenire a investiţiilor, în trimestrul I 2025, după restrângerea abruptă de la sfârşitul anului anterior sau ca premise pentru accelerarea absorbţiei fondurile europene.. Şi, dacă am deschis acest subiect, cred că este esenţial, dacă vrem să evităm recesiunea, o accelerare, o creştere a absorbţiei fondurilor europene. În baza lor, am avea şi creştere economică şi lipsă de presiuni inflaţioniste şi o finanţare corespunzătoare din punct de vedere al balanţei de plăţi”.
A continuat să se adâncească deficitul contului curent, în urma deteriorării soldului veniturilor secundare. Cursul de schimb a fost folosit în trimestrul II pentru „o relativă ancoră” pentru stabilitatea economică, financiară, stabilitatea pieţelor. Mugur Isărescu consideră că „analiştii cred că vom reuşi să aducem inflaţia în ţintă peste un an şi mai ales peste doi ani”. Pentru decembrie estimareaa a fost revizuită în jos, de la 3,4% la 3%:
„În septembrie, probabil va fi vârful, în loc de 9%, probabil va fi 9,6-9,7%, după care urmează o absorbţie treptată a acestor şocuri şi, într-adevăr în prognoza noastră, la sfârşitul anului viitor, inflaţia nu numai că va intra în în intervalul ţintit, dar va fi chiar mai scăzută decât inflaţia prognozată în raportul precedent de inflaţie. Cu alte cu cuvinte, atenţie la cifre. La sfarsitul anului, 8,8%. Probabil va depăşi 9%. Şi 3% păstrăm prognoza din decembrie 2026, chiar sub datele din prognoza anterioară. De ce? Pentru că politica fiscală îşi va face datoria, de data asta.
„Ea reduce cererea masiv, mai ales cererea de consum. În consecinţă, în timp, resorbirea presiunilor inflaţioniste va fi puternică. 12 luni durează pe Indicele Preţurilor de Consum mărimea unor şocuri pe partea ofertei”, a mai spus guvernatorul BNR. Potrivit lui Isărescu, în trimestrul doi, în special fenomenele meteo extreme au dus la creşterea preţurilor la legume şi fructe. Iar forţa de muncă a reprezentat unul din factorii de presiune.”
„Evitarea recesiunii cred că e posibilă prin absorbţia chiar mai accelerată a banilor europeni, care înseamnă,de asemenea, şi mai multe investiţii finanţate din bani europeni”, a mai spus şeful băncii centrale. Isărescu afirmă că nu crede că anul acesta BNR va modifica dobânda-cheie. „Sperăm să nu facem asta. Ar fi bine să avem un grad de coeziune socială care să nu ne oblige să luăm asemenea măsuri. Pentru că aceste decizii fiscale au fost dureroase”, a afirmat Mugur Isărescu.
„Din punct de devedere al cererii globale, presiunile inflaţioniste sunt în descreştere. (…) Avem o revenire a investiţiilor, în trimestrul I 2025, după restrângerea abruptă de la sfârşitul anului anterior sau ca premise pentru accelerarea absorbţiei fondurile europene.. Şi, dacă am deschis acest subiect, cred că este esenţial, dacă vrem să evităm recesiunea, o accelerare, o creştere a absorbţiei fondurilor europene. În baza lor, am avea şi creştere economică şi lipsă de presiuni inflaţioniste şi o finanţare corespunzătoare din punct de vedere al balanţei de plăţi”.
A continuat să se adâncească deficitul contului curent, în urma deteriorării soldului veniturilor secundare. Cursul de schimb a fost folosit în trimestrul II pentru „o relativă ancoră” pentru stabilitatea economică, financiară, stabilitatea pieţelor. Mugur Isărescu consideră că „analiştii cred că vom reuşi să aducem inflaţia în ţintă peste un an şi mai ales peste doi ani”. Pentru decembrie estimareaa a fost revizuită în jos, de la 3,4% la 3%:
„În septembrie, probabil va fi vârful, în loc de 9%, probabil va fi 9,6-9,7%, după care urmează o absorbţie treptată a acestor şocuri şi, într-adevăr în prognoza noastră, la sfârşitul anului viitor, inflaţia nu numai că va intra în în intervalul ţintit, dar va fi chiar mai scăzută decât inflaţia prognozată în raportul precedent de inflaţie. Cu alte cu cuvinte, atenţie la cifre. La sfarsitul anului, 8,8%. Probabil va depăşi 9%. Şi 3% păstrăm prognoza din decembrie 2026, chiar sub datele din prognoza anterioară. De ce? Pentru că politica fiscală îşi va face datoria, de data asta.
„Ea reduce cererea masiv, mai ales cererea de consum. În consecinţă, în timp, resorbirea presiunilor inflaţioniste va fi puternică. 12 luni durează pe Indicele Preţurilor de Consum mărimea unor şocuri pe partea ofertei”, a mai spus guvernatorul BNR. Potrivit lui Isărescu, în trimestrul doi, în special fenomenele meteo extreme au dus la creşterea preţurilor la legume şi fructe. Iar forţa de muncă a reprezentat unul din factorii de presiune.”
„Evitarea recesiunii cred că e posibilă prin absorbţia chiar mai accelerată a banilor europeni, care înseamnă,de asemenea, şi mai multe investiţii finanţate din bani europeni”, a mai spus şeful băncii centrale. Isărescu afirmă că nu crede că anul acesta BNR va modifica dobânda-cheie. „Sperăm să nu facem asta. Ar fi bine să avem un grad de coeziune socială care să nu ne oblige să luăm asemenea măsuri. Pentru că aceste decizii fiscale au fost dureroase”, a afirmat Mugur Isărescu.
„Din punct de devedere al cererii globale, presiunile inflaţioniste sunt în descreştere. (…) Avem o revenire a investiţiilor, în trimestrul I 2025, după restrângerea abruptă de la sfârşitul anului anterior sau ca premise pentru accelerarea absorbţiei fondurile europene.. Şi, dacă am deschis acest subiect, cred că este esenţial, dacă vrem să evităm recesiunea, o accelerare, o creştere a absorbţiei fondurilor europene. În baza lor, am avea şi creştere economică şi lipsă de presiuni inflaţioniste şi o finanţare corespunzătoare din punct de vedere al balanţei de plăţi”.
A continuat să se adâncească deficitul contului curent, în urma deteriorării soldului veniturilor secundare. Cursul de schimb a fost folosit în trimestrul II pentru „o relativă ancoră” pentru stabilitatea economică, financiară, stabilitatea pieţelor. Mugur Isărescu consideră că „analiştii cred că vom reuşi să aducem inflaţia în ţintă peste un an şi mai ales peste doi ani”. Pentru decembrie estimareaa a fost revizuită în jos, de la 3,4% la 3%:
„În septembrie, probabil va fi vârful, în loc de 9%, probabil va fi 9,6-9,7%, după care urmează o absorbţie treptată a acestor şocuri şi, într-adevăr în prognoza noastră, la sfârşitul anului viitor, inflaţia nu numai că va intra în în intervalul ţintit, dar va fi chiar mai scăzută decât inflaţia prognozată în raportul precedent de inflaţie. Cu alte cu cuvinte, atenţie la cifre. La sfarsitul anului, 8,8%. Probabil va depăşi 9%. Şi 3% păstrăm prognoza din decembrie 2026, chiar sub datele din prognoza anterioară. De ce? Pentru că politica fiscală îşi va face datoria, de data asta.
„Ea reduce cererea masiv, mai ales cererea de consum. În consecinţă, în timp, resorbirea presiunilor inflaţioniste va fi puternică. 12 luni durează pe Indicele Preţurilor de Consum mărimea unor şocuri pe partea ofertei”, a mai spus guvernatorul BNR. Potrivit lui Isărescu, în trimestrul doi, în special fenomenele meteo extreme au dus la creşterea preţurilor la legume şi fructe. Iar forţa de muncă a reprezentat unul din factorii de presiune.”
„Evitarea recesiunii cred că e posibilă prin absorbţia chiar mai accelerată a banilor europeni, care înseamnă,de asemenea, şi mai multe investiţii finanţate din bani europeni”, a mai spus şeful băncii centrale. Isărescu afirmă că nu crede că anul acesta BNR va modifica dobânda-cheie. „Sperăm să nu facem asta. Ar fi bine să avem un grad de coeziune socială care să nu ne oblige să luăm asemenea măsuri. Pentru că aceste decizii fiscale au fost dureroase”, a afirmat Mugur Isărescu.
Share this post
inflație
vârf
Mugur Isărescu
recesiune