Rezultatele sondajului recent, realizat de Camera de Comerț Americană în România (AmCham), arată o deteriorare accentuată a percepției asupra climatului de afaceri în 2025, indicând niveluri mai slabe decât cele din pandemie. În industria prelucrătoare, managerii anticipează pentru ianuarie – februarie 2026 o scădere moderată a producției, reflectată de un sold conjunctural negativ. Se întrevede o reducere a numărului de salariați, firmele intrând într-o fază de ajustare a costurilor.

În contrast, prețurile produselor industriale se așteaptă să crească, iar presiunile din costuri – energie, salarii, materii prime – continuă să se transfere către clienți, chiar și într-un context de cerere mai slabă. Sectorul construcțiilor are cel mai dur semnal de frânare. Managerii estimează o scădere accentuată a volumului producției, dar și o diminuare a numărului de angajați în următoarele 3 luni.

Construcțiile rămân unul dintre sectoarele cu cele mai mari majorări de prețuri așteptate. semn că proiectele rămase active sunt mai scumpe, mai complexe sau afectate de costurile ridicate cu forța de muncă și materialele. Combinația – activitate în scădere, dar prețuri în creștere – indică un sector aflat sub presiune structurală.

Managerii se așteaptă, în retail, la o scădere moderată a cifrei de afaceri, în perioada următoare, semn că, consumul rămâne fragil, fiind afectat de inflația acumulată în ultimii ani și de prudența gospodăriilor. Angajatorii din comerț estimează o ușoară creștere a numărului de salariați , probabil pe fondul sezonalității și al nevoii de personal în perioada de iarnă. Și aici majorările de prețuri rămân dominante. arătând că retailerii continuă să ajusteze etichetele pentru a-și proteja marjele.

Sectorul serviciilor înregistrează o stagnare a cifrei de afaceri și un număr de salariați estimat să rămână aproape neschimbat. Managerii anticipează creșteri de prețuri și aici, semn că inflația nu a fost complet absorbită de economie. 2026 se întrevede un an crucial pentru traiectoria României, în condițiile în care nu mai este presiune electorală, iar accentul ar trebui să se mute pe reforme, absorbția fondurilor din PNRR și recâștigarea încrederii investitorilor.

Datele arată, pe termen scurt, că economia României intră in noul an cu frâna trasă: activitate mai slabă în sectoare-cheie, angajări mai prudente și prețuri care continuă să crească.. Acest context testează atât reziliența companiilor, cât și capacitatea autorităților de a oferi stabilitate și predictibilitate într-un moment-cheie. Dacă nu putem spera cu urarea „La mulți bani!”, măcar să rămânem cu „La Multi Ani!” : )