
Dana Barcan
Editor
miercuri, 4 iunie 2025
nu putem scapa de cresteri de taxe
Economistul-șef al BCR, Ciprian Dascălu a declarat că toată lumea se uită la deficitul bugetar mare, de aproximativ 9% din PIB în 2024, ce trebuie ajustat, dar nimeni nu vorbeşte despre costurile de finanţare care sunt la un nivel nesustenabil: „Se vorbeşte tot timpul despre tăieri de cheltuieli, dar problema principală o reprezintă ponderea foarte mică a veniturilor bugetare în PIB. Ajustarea fiscală trebuia făcută ieri.”



FOTO: Digi24
„Cel mai probabil nu putem scăpa de creşteri de taxe. S-a pierdut şi mult şi din credibilitate, având în vedere creşterile mari ale deficitului bugetar de la an la an, în ultimii ani”. Economistul-şef al BCR a subliniat că momentan costurile cu datoria publică reprezintă 4,5%, un nivel încă digerabil. În ce privește nivelul actual al randamentelor de 7,5% la titlurile de stat pe 10 ani, doar din dobânzi, datoria publică ca pondere în PIB va creşte în viitor.
„Trebuie să reversăm trendul de creştere al datoriei publice ca pondere în PIB. Până acum am consumat pe datorie publică şi am creat creştere economică în alte ţări”, a declarat economistul-şef al BCR, vorbind despre nivelurile mari ale deficitelor gemene ale României, pe lângă deficitul bugetar în creștere, din ultimi ani şi deficitul de cont, în condiţiile în care importurile României sunt mai mari decât exporturile.
„Ne-a ajutat oarecum inflaţia, dar creşterea PIB a stagnat în T1/2025 şi în T2 în cel mai bun caz vom vedea tot o stagnare a economiei. Agenţiile de rating s-au uitat foarte mult la incertitudinile politice. Există şi o întârziere a mult așteptatei consolidări fiscale. România se împrumută mai scump decât Serbia, Croaţia. Cresc costurile de finanţare a deficitului bugetar. Doar din creşterea costurilor de finanţare acumulăm datorie publică. Trebuie să ne reconstruim credibilitatea, care odată pierdută este foarte greu de recuperat”.
„Cel mai probabil nu putem scăpa de creşteri de taxe. S-a pierdut şi mult şi din credibilitate, având în vedere creşterile mari ale deficitului bugetar de la an la an, în ultimii ani”. Economistul-şef al BCR a subliniat că momentan costurile cu datoria publică reprezintă 4,5%, un nivel încă digerabil. În ce privește nivelul actual al randamentelor de 7,5% la titlurile de stat pe 10 ani, doar din dobânzi, datoria publică ca pondere în PIB va creşte în viitor.
„Trebuie să reversăm trendul de creştere al datoriei publice ca pondere în PIB. Până acum am consumat pe datorie publică şi am creat creştere economică în alte ţări”, a declarat economistul-şef al BCR, vorbind despre nivelurile mari ale deficitelor gemene ale României, pe lângă deficitul bugetar în creștere, din ultimi ani şi deficitul de cont, în condiţiile în care importurile României sunt mai mari decât exporturile.
„Ne-a ajutat oarecum inflaţia, dar creşterea PIB a stagnat în T1/2025 şi în T2 în cel mai bun caz vom vedea tot o stagnare a economiei. Agenţiile de rating s-au uitat foarte mult la incertitudinile politice. Există şi o întârziere a mult așteptatei consolidări fiscale. România se împrumută mai scump decât Serbia, Croaţia. Cresc costurile de finanţare a deficitului bugetar. Doar din creşterea costurilor de finanţare acumulăm datorie publică. Trebuie să ne reconstruim credibilitatea, care odată pierdută este foarte greu de recuperat”.
„Cel mai probabil nu putem scăpa de creşteri de taxe. S-a pierdut şi mult şi din credibilitate, având în vedere creşterile mari ale deficitului bugetar de la an la an, în ultimii ani”. Economistul-şef al BCR a subliniat că momentan costurile cu datoria publică reprezintă 4,5%, un nivel încă digerabil. În ce privește nivelul actual al randamentelor de 7,5% la titlurile de stat pe 10 ani, doar din dobânzi, datoria publică ca pondere în PIB va creşte în viitor.
„Trebuie să reversăm trendul de creştere al datoriei publice ca pondere în PIB. Până acum am consumat pe datorie publică şi am creat creştere economică în alte ţări”, a declarat economistul-şef al BCR, vorbind despre nivelurile mari ale deficitelor gemene ale României, pe lângă deficitul bugetar în creștere, din ultimi ani şi deficitul de cont, în condiţiile în care importurile României sunt mai mari decât exporturile.
„Ne-a ajutat oarecum inflaţia, dar creşterea PIB a stagnat în T1/2025 şi în T2 în cel mai bun caz vom vedea tot o stagnare a economiei. Agenţiile de rating s-au uitat foarte mult la incertitudinile politice. Există şi o întârziere a mult așteptatei consolidări fiscale. România se împrumută mai scump decât Serbia, Croaţia. Cresc costurile de finanţare a deficitului bugetar. Doar din creşterea costurilor de finanţare acumulăm datorie publică. Trebuie să ne reconstruim credibilitatea, care odată pierdută este foarte greu de recuperat”.
Share this post
BNR
economist
taxe
criză