Dana Barcan
Editor
luni, 4 martie 2024
populatie imbatranita. putini tineri pe piata muncii
Piața muncii va fi impactată cu multe provocări de ordin demografic, în următorii 10 ani. Populația țării noastre îmbătrânește, iar pe piața muncii sunt din ce în ce mai puțini tineri. În tot acest timp cererea pentru forța de muncă înalt calificată continuă să crească.
FOTO: Forbes.ro
Până în 2030, în România, peste 600.000 de persoane ar trebui să ocupe locuri de muncă înalt calificate. În următorul deceniu, fenomenul îmbătrânirii se va accentua:, iar în țara noastră numărul persoanelor active cu vârste de peste 65 de ani se va tripla. Ocupațiile care necesită forță de muncă înalt calificată: specialiști în IT, juridic sau în sănătate vor înregistra creșteri, cu 100.000 de persoane pe an.
Facultățile de profil din țară, atât cele de stat cât și cele private furnizează cumulat, anual, un număr total de doar 40 de mii de absolvenți ai acestora. Tot până în 2030, cererea pentru persoane cu nivel mediu și redus de calificare va înregistra o scădere accentuată, cu peste 400.000 de persoane, potrivit INCSMPS.
Pentru a rămâne competitive pe piața muncii, angajații ar trebui să se respecializeze, fie la locul de muncă, fie prin cursuri de reconversie profesională, pentru a dobândi noi abilități adaptate cerințelor actuale ale pieței, precum ar fi competențele de digitalizare și automatizare, sustenabilitate sau managementul resurselor umane. Piața muncii din România ar avea un număr triplu de persoane active, cu vârste de peste 65 de ani.
Numărul tinerilor activi pe piața muncii, cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani, ar putea să scadă cu 3,5% în 2035 față de 2020. Numai 21% dintre companiile românești investesc în competențele angajaților. Potrivit Băncii Mondiale, doar 1 % din populația tării noastre, cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani participă la cursuri de formare profesională, comparativ cu 9,1% media europeană.
Doar 21% dintre companiile românești investesc în formarea competențelor angajaților adaptate cererii pieței muncii. De exemplu, în Luxemburg companiile pot solicita subvenții de la stat, pentru a acoperi un procent de 15-20% din cheltuielile anuale de formare a angajaților. Sprijinul de formare este limitat la 7 competențe: digitale, limbi străine, management sau business training.
Fenomenul migrației este o altă provocare majoră pentru piața muncii din România, care ocupă locul 17 la nivel global, cu peste 5.7 milioane de români care lucrează și se stabilesc în străinătate. Potrivit Organizației Mondiale pentru Migrație, raportul dintre numărul emigranților români și cel al imigranților străini, care s-au stabilit în România este de 6 la 1.
România importă din ce în ce mai multă forță de muncă, în special din Asia. Anul trecut, doar în București și județul Ilfov lucrau aproximativ 30.000 de persoane din Asia, cei mai mulți fiind din Turcia, Nepal, Sri Lanka, China, India sau Bangladesh. Majoritatea activează în construcții, HoReCa, transporturi sau retail.
Conform datelor oficiale ale MAE, cei mai mulți români din cei 5.7 milioane plecați în străinătate sunt stabiliți în Italia, Spania, Marea Britanie sau Germania și lucrează în domenii precum agricultură, vânzări, construcții, sistemul medical sau IT. Motivele principale ale românilor plecați sunt nivelul mai crescut de remunerație în alte țări, sistemele de sănătate performante, infrastructura educațională dezvoltată, mentalitate sau condițiile climatice mai favorabile.
Până în 2030, în România, peste 600.000 de persoane ar trebui să ocupe locuri de muncă înalt calificate. În următorul deceniu, fenomenul îmbătrânirii se va accentua:, iar în țara noastră numărul persoanelor active cu vârste de peste 65 de ani se va tripla. Ocupațiile care necesită forță de muncă înalt calificată: specialiști în IT, juridic sau în sănătate vor înregistra creșteri, cu 100.000 de persoane pe an.
Facultățile de profil din țară, atât cele de stat cât și cele private furnizează cumulat, anual, un număr total de doar 40 de mii de absolvenți ai acestora. Tot până în 2030, cererea pentru persoane cu nivel mediu și redus de calificare va înregistra o scădere accentuată, cu peste 400.000 de persoane, potrivit INCSMPS.
Pentru a rămâne competitive pe piața muncii, angajații ar trebui să se respecializeze, fie la locul de muncă, fie prin cursuri de reconversie profesională, pentru a dobândi noi abilități adaptate cerințelor actuale ale pieței, precum ar fi competențele de digitalizare și automatizare, sustenabilitate sau managementul resurselor umane. Piața muncii din România ar avea un număr triplu de persoane active, cu vârste de peste 65 de ani.
Numărul tinerilor activi pe piața muncii, cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani, ar putea să scadă cu 3,5% în 2035 față de 2020. Numai 21% dintre companiile românești investesc în competențele angajaților. Potrivit Băncii Mondiale, doar 1 % din populația tării noastre, cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani participă la cursuri de formare profesională, comparativ cu 9,1% media europeană.
Doar 21% dintre companiile românești investesc în formarea competențelor angajaților adaptate cererii pieței muncii. De exemplu, în Luxemburg companiile pot solicita subvenții de la stat, pentru a acoperi un procent de 15-20% din cheltuielile anuale de formare a angajaților. Sprijinul de formare este limitat la 7 competențe: digitale, limbi străine, management sau business training.
Fenomenul migrației este o altă provocare majoră pentru piața muncii din România, care ocupă locul 17 la nivel global, cu peste 5.7 milioane de români care lucrează și se stabilesc în străinătate. Potrivit Organizației Mondiale pentru Migrație, raportul dintre numărul emigranților români și cel al imigranților străini, care s-au stabilit în România este de 6 la 1.
România importă din ce în ce mai multă forță de muncă, în special din Asia. Anul trecut, doar în București și județul Ilfov lucrau aproximativ 30.000 de persoane din Asia, cei mai mulți fiind din Turcia, Nepal, Sri Lanka, China, India sau Bangladesh. Majoritatea activează în construcții, HoReCa, transporturi sau retail.
Conform datelor oficiale ale MAE, cei mai mulți români din cei 5.7 milioane plecați în străinătate sunt stabiliți în Italia, Spania, Marea Britanie sau Germania și lucrează în domenii precum agricultură, vânzări, construcții, sistemul medical sau IT. Motivele principale ale românilor plecați sunt nivelul mai crescut de remunerație în alte țări, sistemele de sănătate performante, infrastructura educațională dezvoltată, mentalitate sau condițiile climatice mai favorabile.
Până în 2030, în România, peste 600.000 de persoane ar trebui să ocupe locuri de muncă înalt calificate. În următorul deceniu, fenomenul îmbătrânirii se va accentua:, iar în țara noastră numărul persoanelor active cu vârste de peste 65 de ani se va tripla. Ocupațiile care necesită forță de muncă înalt calificată: specialiști în IT, juridic sau în sănătate vor înregistra creșteri, cu 100.000 de persoane pe an.
Facultățile de profil din țară, atât cele de stat cât și cele private furnizează cumulat, anual, un număr total de doar 40 de mii de absolvenți ai acestora. Tot până în 2030, cererea pentru persoane cu nivel mediu și redus de calificare va înregistra o scădere accentuată, cu peste 400.000 de persoane, potrivit INCSMPS.
Pentru a rămâne competitive pe piața muncii, angajații ar trebui să se respecializeze, fie la locul de muncă, fie prin cursuri de reconversie profesională, pentru a dobândi noi abilități adaptate cerințelor actuale ale pieței, precum ar fi competențele de digitalizare și automatizare, sustenabilitate sau managementul resurselor umane. Piața muncii din România ar avea un număr triplu de persoane active, cu vârste de peste 65 de ani.
Numărul tinerilor activi pe piața muncii, cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani, ar putea să scadă cu 3,5% în 2035 față de 2020. Numai 21% dintre companiile românești investesc în competențele angajaților. Potrivit Băncii Mondiale, doar 1 % din populația tării noastre, cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani participă la cursuri de formare profesională, comparativ cu 9,1% media europeană.
Doar 21% dintre companiile românești investesc în formarea competențelor angajaților adaptate cererii pieței muncii. De exemplu, în Luxemburg companiile pot solicita subvenții de la stat, pentru a acoperi un procent de 15-20% din cheltuielile anuale de formare a angajaților. Sprijinul de formare este limitat la 7 competențe: digitale, limbi străine, management sau business training.
Fenomenul migrației este o altă provocare majoră pentru piața muncii din România, care ocupă locul 17 la nivel global, cu peste 5.7 milioane de români care lucrează și se stabilesc în străinătate. Potrivit Organizației Mondiale pentru Migrație, raportul dintre numărul emigranților români și cel al imigranților străini, care s-au stabilit în România este de 6 la 1.
România importă din ce în ce mai multă forță de muncă, în special din Asia. Anul trecut, doar în București și județul Ilfov lucrau aproximativ 30.000 de persoane din Asia, cei mai mulți fiind din Turcia, Nepal, Sri Lanka, China, India sau Bangladesh. Majoritatea activează în construcții, HoReCa, transporturi sau retail.
Conform datelor oficiale ale MAE, cei mai mulți români din cei 5.7 milioane plecați în străinătate sunt stabiliți în Italia, Spania, Marea Britanie sau Germania și lucrează în domenii precum agricultură, vânzări, construcții, sistemul medical sau IT. Motivele principale ale românilor plecați sunt nivelul mai crescut de remunerație în alte țări, sistemele de sănătate performante, infrastructura educațională dezvoltată, mentalitate sau condițiile climatice mai favorabile.
Share this post
tineri activi
piața muncii
forță de muncă
migrație
