
Dana Barcan
Editor
luni, 23 iunie 2025
programul de guvernare, taxe noi si masuri
Draftul Programului de guvernare precizează reorganizarea amplă a structurilor interne ale ministerului de Finanțe și ale ANAF, care va include comasarea direcțiilor redundante, clarificarea atribuțiilor între componentele aparatului central și regional și stabilirea rolului MF de structură de tip „policy unit” pentru fundamentarea tehnică a deciziilor.



FOTO: Antena 3CNN
În document se precizează: „Stabilirea unei unități centrale de prognoză bugetară și sustenabilitate fiscală, conectată instituțional cu CNSP, INS și BNR, care să emită scenarii de risc macro-bugetar și analize ex-ante pentru toate politicile fiscale noi, dar și crearea unui centru național de răspuns pentru fiscalitate care să asigure tratamentul unitar al solicitărilor de clarificare venite din partea mediului de afaceri, cu termene standard și răspunsuri publice”.
Momentan, în cadrul ANAF sunt 3 domenii (control, colectare și trezorerie) care sunt organizate si coordonate pe vertical pe tip ”silozuri”(local, regional, central) și care nu cooperează între ele, astfel cjustificându-se centralizarea deciziilor pentru analiza de risc și controlul operativ şi inopinat. La ANAF rămâne o necesitate reducerea numărului posturilor de conducere și a direcțiilor generale, ca și stabilirea de indicatori de performanță.
Corecția deficitului bugetar va fi făcută, atât pe linia creșterii de venituri cât și pe linia scăderilor de cheltuieli. Programul de guvernare este construit pe trei piloni fundamentali • „Ordine în finanțele publice, ca bază pentru evitarea unei crize economice și pentru recâștigarea încrederii investitorilor, a piețelor și a cetățenilor; • Bună guvernare, ca motor al reformei statului: o administrație eficientă, responsabilă și adaptată nevoilor actuale;
• Respect pentru cetățeni, exprimat prin echitate, anularea beneficiilor exagerate, servicii publice de calitate și politici sociale oneste, care susțin munca, nu dependența”. „Acest program reprezintă viziunea, dar și baza unui plan concret de măsuri cu obiective prioritare, pentru fiecare domeniu în parte. El reflectă nevoia de rigoare, simplitate și eficiență. Ne asumăm faptul că unele dintre aceste decizii nu vor fi populare.
Fără toate aceste măsuri, România ar cădea în nesiguranță fiscal-bugetară, riscând să piardă contactul cu direcția europeană a dezvoltării. Eforturile din această perioadă vor fi o bază solidă pentru dezvoltarea României. Acest program propune o altă abordare: fără populism, prin criterii de performanță, fără privilegii. Viitorul Guvern intenționează să își mărească veniturile prin : înăsprirea legislației privind evaziunea fiscală și executării silite – criminalizarea evaziunii fiscale.
Parteneriatul cu cetățenii pentru combaterea evaziunii fiscale. „Consumatorul poate limita frauda fiscala prin mijloace tehnologice prin care să se poată informa autoritățile privind produsul, originea, locul în care marfa se oferă spre vânzare”; Combatere evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume și fructe, importuri în relația cu Asia (Portul Constanța, Vămi); Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariuri și a tranzacțiilor bancare asociate acestora. Descentralizarea autorizării și taxării către autoritățile locale;
Taxarea câștigurilor din criptomonede și a celor de la bursă; Taxarea închirierii proprietăților pe termen scurt; taxarea veniturilor de pe platformele social media (Facebook, Tiktok, Youtube, etc); Eliminarea facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare; Sediu fiscal în România pentru companiile din comerțul electronic, aerian; Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată; Creștere cotă redusă de la 5% la 9% (energie lemne de foc); Creșterea restului cotelor reduse la 19% (fără alimente și medicamente); Creștere accize cu 10%;
Impunere CASS la pensiile de peste 4.000 de lei; Creșterea impozitului pe dividende și profit la 16% Creșterea impozitului pe proprietate la persoane fizice (jalon PNRR) (corelare cu piața imobiliară); Creștere valorii pentru taxa de rovignetă Profiturile” companiilor vor fi virate la bugetul de stat; Închiderea companiilor de stat care au pierderi cronice (ex: cifra de afaceri care nu crește cu inflația, capital propriu negativ etc); Listarea la bursă a mai multor companii de stat; Reforma administrației publice centrale Calculul corect al personalului; Reducerea cu 20% a angajaților;
Reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate; Salarizare unitară în sistemul public prin eliminarea exceselor; Reducere perioadei de șomaj; Reglementarea acordării concediilor medicale; Sancționarea drastică pentru medicii care acordă concedii medicale fictive sau nejustificate; Stoparea creșterii exagerate a numărului de persoane care beneficiază de ajutor de handicap; Creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani; Teste de integritate pentru inspectorii antifraudă și personalul vamal.
În document se precizează: „Stabilirea unei unități centrale de prognoză bugetară și sustenabilitate fiscală, conectată instituțional cu CNSP, INS și BNR, care să emită scenarii de risc macro-bugetar și analize ex-ante pentru toate politicile fiscale noi, dar și crearea unui centru național de răspuns pentru fiscalitate care să asigure tratamentul unitar al solicitărilor de clarificare venite din partea mediului de afaceri, cu termene standard și răspunsuri publice”.
Momentan, în cadrul ANAF sunt 3 domenii (control, colectare și trezorerie) care sunt organizate si coordonate pe vertical pe tip ”silozuri”(local, regional, central) și care nu cooperează între ele, astfel cjustificându-se centralizarea deciziilor pentru analiza de risc și controlul operativ şi inopinat. La ANAF rămâne o necesitate reducerea numărului posturilor de conducere și a direcțiilor generale, ca și stabilirea de indicatori de performanță.
Corecția deficitului bugetar va fi făcută, atât pe linia creșterii de venituri cât și pe linia scăderilor de cheltuieli. Programul de guvernare este construit pe trei piloni fundamentali • „Ordine în finanțele publice, ca bază pentru evitarea unei crize economice și pentru recâștigarea încrederii investitorilor, a piețelor și a cetățenilor; • Bună guvernare, ca motor al reformei statului: o administrație eficientă, responsabilă și adaptată nevoilor actuale;
• Respect pentru cetățeni, exprimat prin echitate, anularea beneficiilor exagerate, servicii publice de calitate și politici sociale oneste, care susțin munca, nu dependența”. „Acest program reprezintă viziunea, dar și baza unui plan concret de măsuri cu obiective prioritare, pentru fiecare domeniu în parte. El reflectă nevoia de rigoare, simplitate și eficiență. Ne asumăm faptul că unele dintre aceste decizii nu vor fi populare.
Fără toate aceste măsuri, România ar cădea în nesiguranță fiscal-bugetară, riscând să piardă contactul cu direcția europeană a dezvoltării. Eforturile din această perioadă vor fi o bază solidă pentru dezvoltarea României. Acest program propune o altă abordare: fără populism, prin criterii de performanță, fără privilegii. Viitorul Guvern intenționează să își mărească veniturile prin : înăsprirea legislației privind evaziunea fiscală și executării silite – criminalizarea evaziunii fiscale.
Parteneriatul cu cetățenii pentru combaterea evaziunii fiscale. „Consumatorul poate limita frauda fiscala prin mijloace tehnologice prin care să se poată informa autoritățile privind produsul, originea, locul în care marfa se oferă spre vânzare”; Combatere evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume și fructe, importuri în relația cu Asia (Portul Constanța, Vămi); Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariuri și a tranzacțiilor bancare asociate acestora. Descentralizarea autorizării și taxării către autoritățile locale;
Taxarea câștigurilor din criptomonede și a celor de la bursă; Taxarea închirierii proprietăților pe termen scurt; taxarea veniturilor de pe platformele social media (Facebook, Tiktok, Youtube, etc); Eliminarea facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare; Sediu fiscal în România pentru companiile din comerțul electronic, aerian; Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată; Creștere cotă redusă de la 5% la 9% (energie lemne de foc); Creșterea restului cotelor reduse la 19% (fără alimente și medicamente); Creștere accize cu 10%;
Impunere CASS la pensiile de peste 4.000 de lei; Creșterea impozitului pe dividende și profit la 16% Creșterea impozitului pe proprietate la persoane fizice (jalon PNRR) (corelare cu piața imobiliară); Creștere valorii pentru taxa de rovignetă Profiturile” companiilor vor fi virate la bugetul de stat; Închiderea companiilor de stat care au pierderi cronice (ex: cifra de afaceri care nu crește cu inflația, capital propriu negativ etc); Listarea la bursă a mai multor companii de stat; Reforma administrației publice centrale Calculul corect al personalului; Reducerea cu 20% a angajaților;
Reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate; Salarizare unitară în sistemul public prin eliminarea exceselor; Reducere perioadei de șomaj; Reglementarea acordării concediilor medicale; Sancționarea drastică pentru medicii care acordă concedii medicale fictive sau nejustificate; Stoparea creșterii exagerate a numărului de persoane care beneficiază de ajutor de handicap; Creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani; Teste de integritate pentru inspectorii antifraudă și personalul vamal.
În document se precizează: „Stabilirea unei unități centrale de prognoză bugetară și sustenabilitate fiscală, conectată instituțional cu CNSP, INS și BNR, care să emită scenarii de risc macro-bugetar și analize ex-ante pentru toate politicile fiscale noi, dar și crearea unui centru național de răspuns pentru fiscalitate care să asigure tratamentul unitar al solicitărilor de clarificare venite din partea mediului de afaceri, cu termene standard și răspunsuri publice”.
Momentan, în cadrul ANAF sunt 3 domenii (control, colectare și trezorerie) care sunt organizate si coordonate pe vertical pe tip ”silozuri”(local, regional, central) și care nu cooperează între ele, astfel cjustificându-se centralizarea deciziilor pentru analiza de risc și controlul operativ şi inopinat. La ANAF rămâne o necesitate reducerea numărului posturilor de conducere și a direcțiilor generale, ca și stabilirea de indicatori de performanță.
Corecția deficitului bugetar va fi făcută, atât pe linia creșterii de venituri cât și pe linia scăderilor de cheltuieli. Programul de guvernare este construit pe trei piloni fundamentali • „Ordine în finanțele publice, ca bază pentru evitarea unei crize economice și pentru recâștigarea încrederii investitorilor, a piețelor și a cetățenilor; • Bună guvernare, ca motor al reformei statului: o administrație eficientă, responsabilă și adaptată nevoilor actuale;
• Respect pentru cetățeni, exprimat prin echitate, anularea beneficiilor exagerate, servicii publice de calitate și politici sociale oneste, care susțin munca, nu dependența”. „Acest program reprezintă viziunea, dar și baza unui plan concret de măsuri cu obiective prioritare, pentru fiecare domeniu în parte. El reflectă nevoia de rigoare, simplitate și eficiență. Ne asumăm faptul că unele dintre aceste decizii nu vor fi populare.
Fără toate aceste măsuri, România ar cădea în nesiguranță fiscal-bugetară, riscând să piardă contactul cu direcția europeană a dezvoltării. Eforturile din această perioadă vor fi o bază solidă pentru dezvoltarea României. Acest program propune o altă abordare: fără populism, prin criterii de performanță, fără privilegii. Viitorul Guvern intenționează să își mărească veniturile prin : înăsprirea legislației privind evaziunea fiscală și executării silite – criminalizarea evaziunii fiscale.
Parteneriatul cu cetățenii pentru combaterea evaziunii fiscale. „Consumatorul poate limita frauda fiscala prin mijloace tehnologice prin care să se poată informa autoritățile privind produsul, originea, locul în care marfa se oferă spre vânzare”; Combatere evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume și fructe, importuri în relația cu Asia (Portul Constanța, Vămi); Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariuri și a tranzacțiilor bancare asociate acestora. Descentralizarea autorizării și taxării către autoritățile locale;
Taxarea câștigurilor din criptomonede și a celor de la bursă; Taxarea închirierii proprietăților pe termen scurt; taxarea veniturilor de pe platformele social media (Facebook, Tiktok, Youtube, etc); Eliminarea facilităților de TVA la tranzacțiile imobiliare; Sediu fiscal în România pentru companiile din comerțul electronic, aerian; Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată; Creștere cotă redusă de la 5% la 9% (energie lemne de foc); Creșterea restului cotelor reduse la 19% (fără alimente și medicamente); Creștere accize cu 10%;
Impunere CASS la pensiile de peste 4.000 de lei; Creșterea impozitului pe dividende și profit la 16% Creșterea impozitului pe proprietate la persoane fizice (jalon PNRR) (corelare cu piața imobiliară); Creștere valorii pentru taxa de rovignetă Profiturile” companiilor vor fi virate la bugetul de stat; Închiderea companiilor de stat care au pierderi cronice (ex: cifra de afaceri care nu crește cu inflația, capital propriu negativ etc); Listarea la bursă a mai multor companii de stat; Reforma administrației publice centrale Calculul corect al personalului; Reducerea cu 20% a angajaților;
Reducerea sporurilor și stimulentelor exagerate; Salarizare unitară în sistemul public prin eliminarea exceselor; Reducere perioadei de șomaj; Reglementarea acordării concediilor medicale; Sancționarea drastică pentru medicii care acordă concedii medicale fictive sau nejustificate; Stoparea creșterii exagerate a numărului de persoane care beneficiază de ajutor de handicap; Creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani; Teste de integritate pentru inspectorii antifraudă și personalul vamal.
Share this post
program guvernare
creșteri taxe
măsuri
deficit