„Problemele interne la care ne așteptam până sâmbătă erau cele cu prețul gazelor și eliminarea plafonului pentru adaosul comercial. În România, subiectul arzător este inflația. Conflictul din Iran ne prinde într-un moment în care eram deja cu inflația sus. Ne poate da toate calculele peste cap. Nu poți să mergi mereu la bluf și să nu fii niciodată pregătit pentru nimic”, a declarat economistul Iulian Lulea. Acesta a arătat că eliminarea schemei actuale de plafonare la gaze s-ar vedea direct în inflație.

Impactul ar putea fi semnificativ, în cazul companiilor: „Pentru firme, creșterile vor fi semnificative, ar putea fi creșteri de preț de 20%, care se vor transmite prin efecte de runda a doua în inflație”. În privința eliminării plafonării adaosului comercial la alimente, încă nu există o decizie finală. Războiul din Iran a generat o explozie a prețului gazelor își a petrolului în Europa, deci vom simți scumpirile în aproape tot ce consumăm.

„Gazele au o pondere de până la 3% în coșul de consum, iar combustibilii de 7-8%”, a explicat Leconomistul Lolea. În aceste condiții, pe șoferi îi poate surprinde o creștere la pompă de aproximativ 0,7 lei pe litru la benzină, dacă prețul mediu actual se menține. O majorare de 10% a barilului de petrol înseamnă, în România, o creștere de 0,5 puncte procentuale a inflației. Analistul a avertizat că „Este destul de rău. Avem cea mai mare rată de transmisie din Europa de Est”.

„În acest scenariu inflația ar putea ajunge la 5-5,5% spre finalul anului, ceea ce ar afecta în lanț și creșterea economică. În zona euro, o creștere de 10% a barilului de petrol reduce creșterea economică cu aproximativ 0,5 puncte procentuale. Mai rău este că va afecta în lanț creșterea economică”, a subliniat economistul. Când populația și firmele încep să resimtă presiunea scumpirilor, statul poate beneficia, cel puțin inițial, de pe urma creșterii prețurilor la energie.

„Statul român poate să înceapă să numere banii, pentru că este beneficiar net al situației. Chiar dacă economia încetinește puțin, statul încasează din mai multe părți. Va lua dividende bune de la companiile din energie, are accizele de unde va realiza încasări mult mai mari. Bugetul statului va trebui să fie ajutat”, a specificat economistul. Acestal a avertizat că o nouă explozie a prețurilor la energie ar putea reaprinde discuțiile despre plafonări și compensări, exact ca în 2022.

„Trebuie să vedem efectele. Dacă ne ducem iar în scenariu 2022 sau mai rău, firmele și populația nu vor putea suporta, trebuie să intervii, iar banii aceia îi vom plăti tot noii”. România funcționează de ani de zile cu deficite bugetare și comerciale ridicate, ceea ce micșorează mult spațiul de manevră în cazul unei crize externe: „Noi nu ne-am gândit, mereu stăm pe marginea prăpastiei cu deficitul bugetar și comercial și niciodată nu suntem pregătiți pentru nimic, iar asta trebuie să se schimbe”.

Creșterea deficitului din ultimii ani a fost legată strict de cheltuieli scăpate de sub control: „În 2022-2023-2024 ponderea în PIB a cheltuielilor a crescut fantastic, necorelat cu veniturile. A fost o petrecere care era aproape de final, acum plătim nota de plată. Orice vânt extern bate peste noi, ne duce într-o zonă foarte periculoasă, nu avem spațiu să ajutăm mediul economic, pentru că am petrecut în trecut”, a declarat economistul Iulian Lolea.