Decizia de suspendare a programului ar putea afecta ritmul de electrificare și modernizare a parcului auto național. Fondurile vor fi realocate obiectivelor strategice din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), într-un efort de a optimiza cheltuielile publice și de a atinge țintele de reducere a emisiilor de carbon. Programul Rabla clasică, cât și Rabla Plus este în cel mai lung blocaj din ultimele două decenii. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu consideră că este necesară o reorientare atentă a fondurilor disponibile către proiectele care pot aduce cel mai mare beneficiu.

„În momentul de faţă, ştim cu toţii că vor fi tăieri de la toate ministerele. Va trebui să vedem cum ducem banii să fie folosiţi cât mai eficient şi pe proiectele care au cel mai mare impact de reducere de emisii”, a transmis Diana Buzoianu. Planurile a zeci de mii de români care mizau pe primele de casare pentru a achiziționa mașini noi, mai puțin poluante sunt loviți de această decizie. Lipsa acestui sprijin, în următorii doi ani va încetini semnificativ procesul de reînnoire a parcului auto național, care rămâne astfel unul dintre cele mai îmbătrânite din UE.

Ministerul Mediului va analiza toate programele AFM, atât a celor în derulare, cât și a celor planificate. Obiectivul: identificarea acelora care pot fi menținute, dar adaptate în noile condiții bugetare. Rezultatele analizei vor redefini întreaga politică de stimulente de mediu pentru perioada 2025–2026, în funcție de performanțele reale și de eficiența atingerii obiectivelor climatice asumate la nivel european.