Sfărșitul lui 2024 vine cu o prognoza de inflație revizuită în sus, la 4,9 %, după evoluțiile și perspectivele nefavorabile pe segmentul alimentelor, mai ales grupa LFO, urmările fiind condițiile meteorologice adverse (secetă prelungită), cu impact și asupra alimentelor procesate din cadrul indicelui CORE2 ajustat. Presiunile au decurs din dinamici salariale mai ridicate în economie și automat costuri mai mari cu forța de muncă, cu impact în special asupra tarifelor serviciilor, componentă intensivă în factorul forță de muncă.

„Condițiile meteo adverse din România, mai ales seceta, și-a spus cuvântul, cu consecințele de rigoare. Totoadată, suntem pe creșteri salariale, dar acestea nu sunt colerate cu productivitatea. Contul curent nu arată bine deloc. Va urma o corecţie fiscal-bugetară. O ajustare în domeniul fiscal-bugetar care se va duce şi spre ajustare externă. Ambele deficite gemene sunt în jur de 8%. Țara trebuie să treacă printr-o anumită dietă”, declară Mugur Isărescu.

Banca Națională a României a efectuat două reduceri ale dobânzii de politică monetară, în 2024.. Economiștii se așteptau ca BNR să nu aibă alte scăderi ale dobânzii, ținînd cont de presiunile legate de deficitul bugetar din acest an electoral și creșterea fiscalității. În urma scenariului de bază actualizat, după valoaerea de 4,6 % septembrie 2024, rata anuală a inflației IPC va urma o traiectorie descrescătoare. Ritmul dezinflației este așteptat să încetinească atât în 2024, dar mai ales în 2025 și 2026.

Până în trimestrul al doilea al anului viitor, rata anuală a inflației IPC va suporta unele oscilații, în ambele sensuri. Acestea vor fi determinate de manifestarea unor efecte de bază – o ușoară accelerare în ultima parte a lui 2024, urmare a unor efecte de bază corelate cu scăderile de prețuri ale combustibililor, în ultimele trei luni ale anului 2023 sau scăderi ale indicatorului la începutul lui 2025. Toate acestea pe fondul ieșirii din baza de calcul a creșterilor de TVA și accizei din luna ianuarie 2024.