Dana Barcan
Editor
marți, 2 aprilie 2024
Romani fara carduri, ca sa nu fie urmariti
Potrivit Băncii Mondiale, ponderea românilor care dețin un cont bancar este cea mai mică din regiune. Majoritatea refuză pentru că „nu vor să fie urmăriți”. Unii nu văd utilitatea unui cont bancar pentru că au venituri prea mici sau motivează lipsa accesului la bancomate. Bucureștiul este peste toate celelalte județe, ca acces la servicii bancare, dar și la valoarea depozitelor bancare.
FOTO: Unica.Md
18 județe ale României, din cele 42 au rămas în urmă, cu diferențe izbitoare de nivel de trai dintre zonele urbane și cele rurale, potrivit unui document al Băncii Mondiale. România înregistrează al doilea cel mai mare decalaj de venituri urban-rural din Uniunea Europeană. Sărăcia este mai mare cu 20 % în zonele rurale, față de regiunile urbane. Astfel, țara noastră s-a împărțit în „două Românii”: una urbană, dinamică și integrată cu UE și cu celelalte zone rurale, sărace și izolate.
Bucureștiul deține 49 de sucursale bancare la 100.000 de adulți, de peste două ori nivelul din Moldova, sudul Munteniei sau regiunea Sud-Vest. Cu toate că jumătate dintre români trăiesc în mediul rural, acolo există doar 14% din rețeaua de sucursale bancare. Zonele rurale au o penetrare a rețelei de filiale de numai 8 la 100.000 de adulți, cea mai mică fiind în judetele Constanta si Galati.
Densitatea redusă a rețelei de sucursale este corelată cu lipsa de servicii bancare, în plus față de cele de bază. În România și în țările din regiune, cu excepția Cehiei, comportamentul financiar este majoritar determinat de populația feminină. Aceasta reprezintă mai mult de jumătate din populația de peste 15 ani, conform unui raport transmis de economistul șef al Alpha Bank, Ella Kallai.
„În România, 81% din populația feminină în vârstă de 15-74 ani utilizează internetul, dar din această populație doar 18% utilizează online banking și 15% servicii publice digitale, mult sub nivelul altor țări”. Ponderea populației feminine care are un cont la o instituție financiară este de 66%, fiind cea mai mică din regiune. Și față de Bulgari a doua cea mai mică valoare de 84%, exită un mare decalaj, cu atât mai mult față de Polonia, Cehia unde peste 90% din populația feminină deține un cont la o instituție financiară.
Instituțiille financiare utilizate în transferul salariilor, pensiilor si prestațiilor sociale, în România este cea mai redusă din regiune. În sectorul public salariile sunt transferate în proporție de 68% prin instituțiile financiare. Dacă această proporție se păstrează indiferent de genul beneficiarilor, înseamnă că 3% din populația feminină nu primește salariul prin intermediul unei instituții financiare.
Această performanță din sectorul public promovează mai mult incluziunea financiară față de sectorul privat, unde salariile sunt transferate în proporție de 59% prin intermediul unei instituții financiare, deci 13% din populația feminină nu primește salariul prin intermediul unei instituții financiare (31% din populația feminină de peste 15 ani lucrează în sectorul privat).
18 județe ale României, din cele 42 au rămas în urmă, cu diferențe izbitoare de nivel de trai dintre zonele urbane și cele rurale, potrivit unui document al Băncii Mondiale. România înregistrează al doilea cel mai mare decalaj de venituri urban-rural din Uniunea Europeană. Sărăcia este mai mare cu 20 % în zonele rurale, față de regiunile urbane. Astfel, țara noastră s-a împărțit în „două Românii”: una urbană, dinamică și integrată cu UE și cu celelalte zone rurale, sărace și izolate.
Bucureștiul deține 49 de sucursale bancare la 100.000 de adulți, de peste două ori nivelul din Moldova, sudul Munteniei sau regiunea Sud-Vest. Cu toate că jumătate dintre români trăiesc în mediul rural, acolo există doar 14% din rețeaua de sucursale bancare. Zonele rurale au o penetrare a rețelei de filiale de numai 8 la 100.000 de adulți, cea mai mică fiind în judetele Constanta si Galati.
Densitatea redusă a rețelei de sucursale este corelată cu lipsa de servicii bancare, în plus față de cele de bază. În România și în țările din regiune, cu excepția Cehiei, comportamentul financiar este majoritar determinat de populația feminină. Aceasta reprezintă mai mult de jumătate din populația de peste 15 ani, conform unui raport transmis de economistul șef al Alpha Bank, Ella Kallai.
„În România, 81% din populația feminină în vârstă de 15-74 ani utilizează internetul, dar din această populație doar 18% utilizează online banking și 15% servicii publice digitale, mult sub nivelul altor țări”. Ponderea populației feminine care are un cont la o instituție financiară este de 66%, fiind cea mai mică din regiune. Și față de Bulgari a doua cea mai mică valoare de 84%, exită un mare decalaj, cu atât mai mult față de Polonia, Cehia unde peste 90% din populația feminină deține un cont la o instituție financiară.
Instituțiille financiare utilizate în transferul salariilor, pensiilor si prestațiilor sociale, în România este cea mai redusă din regiune. În sectorul public salariile sunt transferate în proporție de 68% prin instituțiile financiare. Dacă această proporție se păstrează indiferent de genul beneficiarilor, înseamnă că 3% din populația feminină nu primește salariul prin intermediul unei instituții financiare.
Această performanță din sectorul public promovează mai mult incluziunea financiară față de sectorul privat, unde salariile sunt transferate în proporție de 59% prin intermediul unei instituții financiare, deci 13% din populația feminină nu primește salariul prin intermediul unei instituții financiare (31% din populația feminină de peste 15 ani lucrează în sectorul privat).
18 județe ale României, din cele 42 au rămas în urmă, cu diferențe izbitoare de nivel de trai dintre zonele urbane și cele rurale, potrivit unui document al Băncii Mondiale. România înregistrează al doilea cel mai mare decalaj de venituri urban-rural din Uniunea Europeană. Sărăcia este mai mare cu 20 % în zonele rurale, față de regiunile urbane. Astfel, țara noastră s-a împărțit în „două Românii”: una urbană, dinamică și integrată cu UE și cu celelalte zone rurale, sărace și izolate.
Bucureștiul deține 49 de sucursale bancare la 100.000 de adulți, de peste două ori nivelul din Moldova, sudul Munteniei sau regiunea Sud-Vest. Cu toate că jumătate dintre români trăiesc în mediul rural, acolo există doar 14% din rețeaua de sucursale bancare. Zonele rurale au o penetrare a rețelei de filiale de numai 8 la 100.000 de adulți, cea mai mică fiind în judetele Constanta si Galati.
Densitatea redusă a rețelei de sucursale este corelată cu lipsa de servicii bancare, în plus față de cele de bază. În România și în țările din regiune, cu excepția Cehiei, comportamentul financiar este majoritar determinat de populația feminină. Aceasta reprezintă mai mult de jumătate din populația de peste 15 ani, conform unui raport transmis de economistul șef al Alpha Bank, Ella Kallai.
„În România, 81% din populația feminină în vârstă de 15-74 ani utilizează internetul, dar din această populație doar 18% utilizează online banking și 15% servicii publice digitale, mult sub nivelul altor țări”. Ponderea populației feminine care are un cont la o instituție financiară este de 66%, fiind cea mai mică din regiune. Și față de Bulgari a doua cea mai mică valoare de 84%, exită un mare decalaj, cu atât mai mult față de Polonia, Cehia unde peste 90% din populația feminină deține un cont la o instituție financiară.
Instituțiille financiare utilizate în transferul salariilor, pensiilor si prestațiilor sociale, în România este cea mai redusă din regiune. În sectorul public salariile sunt transferate în proporție de 68% prin instituțiile financiare. Dacă această proporție se păstrează indiferent de genul beneficiarilor, înseamnă că 3% din populația feminină nu primește salariul prin intermediul unei instituții financiare.
Această performanță din sectorul public promovează mai mult incluziunea financiară față de sectorul privat, unde salariile sunt transferate în proporție de 59% prin intermediul unei instituții financiare, deci 13% din populația feminină nu primește salariul prin intermediul unei instituții financiare (31% din populația feminină de peste 15 ani lucrează în sectorul privat).
Share this post
români
card bancar
România
bănci
