Dana Barcan
Editor
luni, 4 noiembrie 2024
romania, datorii record dupa cresterea pensiilor
Deficitul bugetar care a ieșit de sub control în 2024, în urma creșterilor alerte de salarii pentru bugetari și de pensii din acest a electoral, a împins suma împrumuturilor realizate de Guvern la un nou record. Guvernul condus de Marcel Ciolacu, împreuna cu PNL-PSD au guvernat în așa fel încât au dus împrumuturile la 213 miliarde de lei (42,8 miliarde de euro), în primele 10 luni din acest an, după ce în octombrie s-au făcut împrumuturi de 13,8 miliarde de lei.
FOTO: BZI
În 2023, după primele 10 luni, împrumuturile ajumgeau la 174 miliarde de lei, iar deficitul bugetar era 62,8 miliarde de lei. În 2024, după primele 9 luni, deficitul a ajums la 96,2 miliarde de lei. Deficitul bugetar reprezintă suma de bani lipsă pentru acoperirea tuturor cheltuielilor planificate într-un an de către Guvern. În afară de acest deficit, Guvernul se mai împrumută ca să plătească datoria care ajunge la scadență într-un an. Planul structural de ajustare a deficitului bugetar, trimis de Guvern către Comisia Europeană este pe 7 ani.
În aceste condiții, împrumuturile anuale vor ajunge și mai mari în perioada următoare, deși deficitul se va reduce cu câte 0,8% din PIB în fiecare din următorii șapte ani. Asta se datorează creșterii stocului de datorie, care va împinge cheltuielile cu dobânzile la 3,5% din PIB în 2031 (100 miliarde de lei), de la 2,0% din PIB (35 miliarde de lei) în acest an. Guvernul se apropie încet de suma de 250 de miliarde de lei, care posibil că va fi depășită după încă o ieșire pe piețele externe pentru a se împrumuta,la final de an.
Veniturile bugetare au fost peste așteptări (+13% față de primele 9 luni din 2023)", iar ANAF a colectat cu câteva miliarde de lei peste programul Ministerului Finanțelor. „Creșterea deficitului este astfel explicată de creșterea cheltuielilor bugetare (+20,7%, față de planificarea bugetară de la început de an de +10%) în acest an electoral, cu toate rundele de alegeri. Pentru acest an, vorbim despre un necesar pentru deficitul bugetar cuprins între 130 și 140 miliarde de lei (7,9% din PIB), plus 95 miliarde de lei pentru plata datoriei scadente.
La acestea se adaugă prefinanțarea pentru 2025, în valoare de circa 20-25 miliarde de lei. În 2023, împrumuturile pe tot anul au fost de 203 miliarde de lei. Din suma totală atrasă în octombrie, 7,4 miliarde de lei sunt finanțări luate de la bănci, prin piața primară administrată de BNR. Cele 7,4 miliarde de lei atrase de la bănci au fost făcute la dobânzi în creștere, pentru scadențele pe termen lung. Guvernul a estimat un cost de finanțare pe 10 ani de 6,9% până în 2031, ducând la o creștere a dobânzii pe 10 ani în piața secundară .
În UE, România se împrumută deja la dobânzi mai mari decât toate țările, cu excepția Ungariei. Aceasta se datorează inflației mari, deficitului bugetar imens și a credibilității scăzute a clasei politice în fața investitorilor. Necesarul ridicat de finanțare al Guvernului în următorii ani, coroborat cu o inflație anuală de 4-5%, va menține dobânzile suverane ridicate. Comisia Europeană a atras atenția asupra riscurilor financiare ale României, în caz că nu se face niciun fel de corecție asupra politicilor fiscale.
Astfel, țara noastră riscă să ajungă în 2034 la un nivel al datoriei publice de peste 90%”, fiind prognozată cea mai mare creștere a datoriei publice ca procent din PIB, de la 50% în 2024 la 93% în 2034. Deși Guvernul are un plan pe 7 ani pentru controlul cheltuielilor și măsuri fiscale privind creșterea veniturilor bugetare, programele de guvernare arată că nu se vor face mari schimbări în politicile fiscale. Sustenabilitatea fiscală a României rămâne sub semnul întrebării în viitorul apropiat.
În 2023, după primele 10 luni, împrumuturile ajumgeau la 174 miliarde de lei, iar deficitul bugetar era 62,8 miliarde de lei. În 2024, după primele 9 luni, deficitul a ajums la 96,2 miliarde de lei. Deficitul bugetar reprezintă suma de bani lipsă pentru acoperirea tuturor cheltuielilor planificate într-un an de către Guvern. În afară de acest deficit, Guvernul se mai împrumută ca să plătească datoria care ajunge la scadență într-un an. Planul structural de ajustare a deficitului bugetar, trimis de Guvern către Comisia Europeană este pe 7 ani.
În aceste condiții, împrumuturile anuale vor ajunge și mai mari în perioada următoare, deși deficitul se va reduce cu câte 0,8% din PIB în fiecare din următorii șapte ani. Asta se datorează creșterii stocului de datorie, care va împinge cheltuielile cu dobânzile la 3,5% din PIB în 2031 (100 miliarde de lei), de la 2,0% din PIB (35 miliarde de lei) în acest an. Guvernul se apropie încet de suma de 250 de miliarde de lei, care posibil că va fi depășită după încă o ieșire pe piețele externe pentru a se împrumuta,la final de an.
Veniturile bugetare au fost peste așteptări (+13% față de primele 9 luni din 2023)", iar ANAF a colectat cu câteva miliarde de lei peste programul Ministerului Finanțelor. „Creșterea deficitului este astfel explicată de creșterea cheltuielilor bugetare (+20,7%, față de planificarea bugetară de la început de an de +10%) în acest an electoral, cu toate rundele de alegeri. Pentru acest an, vorbim despre un necesar pentru deficitul bugetar cuprins între 130 și 140 miliarde de lei (7,9% din PIB), plus 95 miliarde de lei pentru plata datoriei scadente.
La acestea se adaugă prefinanțarea pentru 2025, în valoare de circa 20-25 miliarde de lei. În 2023, împrumuturile pe tot anul au fost de 203 miliarde de lei. Din suma totală atrasă în octombrie, 7,4 miliarde de lei sunt finanțări luate de la bănci, prin piața primară administrată de BNR. Cele 7,4 miliarde de lei atrase de la bănci au fost făcute la dobânzi în creștere, pentru scadențele pe termen lung. Guvernul a estimat un cost de finanțare pe 10 ani de 6,9% până în 2031, ducând la o creștere a dobânzii pe 10 ani în piața secundară .
În UE, România se împrumută deja la dobânzi mai mari decât toate țările, cu excepția Ungariei. Aceasta se datorează inflației mari, deficitului bugetar imens și a credibilității scăzute a clasei politice în fața investitorilor. Necesarul ridicat de finanțare al Guvernului în următorii ani, coroborat cu o inflație anuală de 4-5%, va menține dobânzile suverane ridicate. Comisia Europeană a atras atenția asupra riscurilor financiare ale României, în caz că nu se face niciun fel de corecție asupra politicilor fiscale.
Astfel, țara noastră riscă să ajungă în 2034 la un nivel al datoriei publice de peste 90%”, fiind prognozată cea mai mare creștere a datoriei publice ca procent din PIB, de la 50% în 2024 la 93% în 2034. Deși Guvernul are un plan pe 7 ani pentru controlul cheltuielilor și măsuri fiscale privind creșterea veniturilor bugetare, programele de guvernare arată că nu se vor face mari schimbări în politicile fiscale. Sustenabilitatea fiscală a României rămâne sub semnul întrebării în viitorul apropiat.
În 2023, după primele 10 luni, împrumuturile ajumgeau la 174 miliarde de lei, iar deficitul bugetar era 62,8 miliarde de lei. În 2024, după primele 9 luni, deficitul a ajums la 96,2 miliarde de lei. Deficitul bugetar reprezintă suma de bani lipsă pentru acoperirea tuturor cheltuielilor planificate într-un an de către Guvern. În afară de acest deficit, Guvernul se mai împrumută ca să plătească datoria care ajunge la scadență într-un an. Planul structural de ajustare a deficitului bugetar, trimis de Guvern către Comisia Europeană este pe 7 ani.
În aceste condiții, împrumuturile anuale vor ajunge și mai mari în perioada următoare, deși deficitul se va reduce cu câte 0,8% din PIB în fiecare din următorii șapte ani. Asta se datorează creșterii stocului de datorie, care va împinge cheltuielile cu dobânzile la 3,5% din PIB în 2031 (100 miliarde de lei), de la 2,0% din PIB (35 miliarde de lei) în acest an. Guvernul se apropie încet de suma de 250 de miliarde de lei, care posibil că va fi depășită după încă o ieșire pe piețele externe pentru a se împrumuta,la final de an.
Veniturile bugetare au fost peste așteptări (+13% față de primele 9 luni din 2023)", iar ANAF a colectat cu câteva miliarde de lei peste programul Ministerului Finanțelor. „Creșterea deficitului este astfel explicată de creșterea cheltuielilor bugetare (+20,7%, față de planificarea bugetară de la început de an de +10%) în acest an electoral, cu toate rundele de alegeri. Pentru acest an, vorbim despre un necesar pentru deficitul bugetar cuprins între 130 și 140 miliarde de lei (7,9% din PIB), plus 95 miliarde de lei pentru plata datoriei scadente.
La acestea se adaugă prefinanțarea pentru 2025, în valoare de circa 20-25 miliarde de lei. În 2023, împrumuturile pe tot anul au fost de 203 miliarde de lei. Din suma totală atrasă în octombrie, 7,4 miliarde de lei sunt finanțări luate de la bănci, prin piața primară administrată de BNR. Cele 7,4 miliarde de lei atrase de la bănci au fost făcute la dobânzi în creștere, pentru scadențele pe termen lung. Guvernul a estimat un cost de finanțare pe 10 ani de 6,9% până în 2031, ducând la o creștere a dobânzii pe 10 ani în piața secundară .
În UE, România se împrumută deja la dobânzi mai mari decât toate țările, cu excepția Ungariei. Aceasta se datorează inflației mari, deficitului bugetar imens și a credibilității scăzute a clasei politice în fața investitorilor. Necesarul ridicat de finanțare al Guvernului în următorii ani, coroborat cu o inflație anuală de 4-5%, va menține dobânzile suverane ridicate. Comisia Europeană a atras atenția asupra riscurilor financiare ale României, în caz că nu se face niciun fel de corecție asupra politicilor fiscale.
Astfel, țara noastră riscă să ajungă în 2034 la un nivel al datoriei publice de peste 90%”, fiind prognozată cea mai mare creștere a datoriei publice ca procent din PIB, de la 50% în 2024 la 93% în 2034. Deși Guvernul are un plan pe 7 ani pentru controlul cheltuielilor și măsuri fiscale privind creșterea veniturilor bugetare, programele de guvernare arată că nu se vor face mari schimbări în politicile fiscale. Sustenabilitatea fiscală a României rămâne sub semnul întrebării în viitorul apropiat.
Share this post
România
datorii
deficit
Guvern
