Dana Barcan
Editor
luni, 16 februarie 2026
veniturile merg pe energie si mancare
Scăderea inflației la 9,6 %, în ianuarie 2026 nu înseamnă ieftiniri, iar prețurile vor continua să crească în următoarele luni”. Energia este unul dintre principalii factori ai scumpirilor, care duce la creșterea prețurilor la raft. Rata anuală a inflației a scăzut la 9,6%, în luna ianuarie 2026, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), fiind în ușoară scădere față de 9,7% cât se înregistra în decembrie 2025.
FOTO: DailyiBusiness
Presiunile asupra prețurilor rămân, momentan, susțin economiștii. O reducere vizibilă a scumpirilor ar putea apărea abia în a doua parte a acestui an: „Avem o inflație de bază foarte mare, care înseamnă că am avut niște creșteri importante la care ne raportăm, care s-au desfășurat până destul de târziu în anul trecut. Ceea ce înseamnă că ceea ce spun cei de la BNR, cu prognoza aceea de 4%, e un obiectiv pe care îl putem atinge abia la finalul anului”, a declarat Christian Năsulea, profesor de economie mondială.
Economistul consideră că baza ridicată de raportare, generată de scumpirile accelerate din 2025, va ține rata anuală a inflației la niveluri mari în următoarele luni: „Vom avea o rată mare de inflație pentru următoarele câteva luni și abia după iulie-august încolo vom începe să vedem o rată de inflație care să fie ajustată semnificativ”. Energia rămâne unul dintre principalii factori ai scumpirilor.
Produsele nealimentare s-au scumpit cu aproape 10% față de ianuarie 2025, în timp ce serviciile au înregistrat cea mai mare creștere anuală, de 11,59%, conform INS. Energia electrică a ridicat inflația la peste 59%. În tot acest timp, mărfurile alimentare au avut o creștere anuală de 7,86%, cele mai mari scumpiri fiind la cacao și cafea, în timp ce cartofii au fost mai ieftini față de aceeași perioadă din 2026.
Christian Năsulea avertizează că evoluția prețurilor la energie continuă să creeze presiune asupra inflației. Liberalizarea pieței de energie electrică din 2025 și factorii externi, condițiile meteo și blocajele din transportul internațional de gaz au întârziat scăderea prețurilor așteptată inițial în 2026. „Am sperat la niște prețuri mai mici la mijlocul lui 2026, însă factorii externi și condițiile din piață au făcut ca lucrul acesta să nu se întâmple încă. Din păcate, cred că va mai dura până când prețul la energie electrică să ajungă mai jos”, a spus acesta.
Inflația se vede exact la raft: o inflație anuală, de circa 10% se traduce prin creșteri vizibile de prețuri pentru consumatori, chiar dacă media statistică este mai mică decât scumpirile unor produse individuale. „Exact asta înseamnă să ai inflație care este aproape de 10%. Prețurile cresc cu aproape 10% de la un an la altul, iar efectul este simțit foarte puternic de consumatori, indiferent dacă veniturile cresc sau nu. Lucru care nici măcar nu mai este adevărat la medie în momentul acesta”, a spus Năsulea.
În practică, unele produse pot avea creșteri de 30-40%, chiar dacă inflația generală este mai redusă, pentru că indicele reflectă o medie a tuturor bunurilor și serviciilor din economie. Nvelul actual al inflației se reflectă direct în scăderea puterii de cumpărare, în condițiile în care o parte tot mai mare din veniturile populației este direcționată către cheltuielile de bază. „Această creștere de prețuri se vede în potențialul populației de a cumpăra. Mai mult de jumătate din banii pe care românii câștigă au ajuns să îi dea, din păcate, pe mâncare și pe aceste servicii utilitare de bază: factura la energie, factura la gaze, factura la întreținere.”
Salariile și pensiile au fost înghețate în acest an, ceea ce explică scumpirile din ultima perioadă, inclusiv cele la cafea, dulciuri sau energie, sunt influențate atât de creșterea taxelor, cât și de evoluțiile de pe piețele internaționale, dar se așteaptă ca inflația să încetinească în a doua parte a anului. „Din a doua parte a anului, în iulie-august-septembrie, vom vedea o scădere semnificativă a inflației pentru că nu va mai fi luată în calcul creșterea spectaculoasă a prețului la energie.”
„E un efect de bază care va duce inflația undeva spre 5-5,5%, urmând ca, în funcție de modul în care vom trata problema gazelor și liberalizarea prețului pentru agenții economici, să vedem o traiectorie pozitivă, în sensul scăderii spre 4% sau, dimpotrivă, noi scumpiri”, a declarat Negrescu. O inflație mai mică nu înseamnă reducerea prețurilor, ci o creștere mai lentă a acestora. „Probabil din a doua parte a anului lucrurile vor arăta mai bine, dar asta nu înseamnă că prețurile vor scădea”, economia traversând o perioadă de ajustare, deci atât populația, cât și companiile trebuie să-și adapteze cheltuielile.
Presiunile asupra prețurilor rămân, momentan, susțin economiștii. O reducere vizibilă a scumpirilor ar putea apărea abia în a doua parte a acestui an: „Avem o inflație de bază foarte mare, care înseamnă că am avut niște creșteri importante la care ne raportăm, care s-au desfășurat până destul de târziu în anul trecut. Ceea ce înseamnă că ceea ce spun cei de la BNR, cu prognoza aceea de 4%, e un obiectiv pe care îl putem atinge abia la finalul anului”, a declarat Christian Năsulea, profesor de economie mondială.
Economistul consideră că baza ridicată de raportare, generată de scumpirile accelerate din 2025, va ține rata anuală a inflației la niveluri mari în următoarele luni: „Vom avea o rată mare de inflație pentru următoarele câteva luni și abia după iulie-august încolo vom începe să vedem o rată de inflație care să fie ajustată semnificativ”. Energia rămâne unul dintre principalii factori ai scumpirilor.
Produsele nealimentare s-au scumpit cu aproape 10% față de ianuarie 2025, în timp ce serviciile au înregistrat cea mai mare creștere anuală, de 11,59%, conform INS. Energia electrică a ridicat inflația la peste 59%. În tot acest timp, mărfurile alimentare au avut o creștere anuală de 7,86%, cele mai mari scumpiri fiind la cacao și cafea, în timp ce cartofii au fost mai ieftini față de aceeași perioadă din 2026.
Christian Năsulea avertizează că evoluția prețurilor la energie continuă să creeze presiune asupra inflației. Liberalizarea pieței de energie electrică din 2025 și factorii externi, condițiile meteo și blocajele din transportul internațional de gaz au întârziat scăderea prețurilor așteptată inițial în 2026. „Am sperat la niște prețuri mai mici la mijlocul lui 2026, însă factorii externi și condițiile din piață au făcut ca lucrul acesta să nu se întâmple încă. Din păcate, cred că va mai dura până când prețul la energie electrică să ajungă mai jos”, a spus acesta.
Inflația se vede exact la raft: o inflație anuală, de circa 10% se traduce prin creșteri vizibile de prețuri pentru consumatori, chiar dacă media statistică este mai mică decât scumpirile unor produse individuale. „Exact asta înseamnă să ai inflație care este aproape de 10%. Prețurile cresc cu aproape 10% de la un an la altul, iar efectul este simțit foarte puternic de consumatori, indiferent dacă veniturile cresc sau nu. Lucru care nici măcar nu mai este adevărat la medie în momentul acesta”, a spus Năsulea.
În practică, unele produse pot avea creșteri de 30-40%, chiar dacă inflația generală este mai redusă, pentru că indicele reflectă o medie a tuturor bunurilor și serviciilor din economie. Nvelul actual al inflației se reflectă direct în scăderea puterii de cumpărare, în condițiile în care o parte tot mai mare din veniturile populației este direcționată către cheltuielile de bază. „Această creștere de prețuri se vede în potențialul populației de a cumpăra. Mai mult de jumătate din banii pe care românii câștigă au ajuns să îi dea, din păcate, pe mâncare și pe aceste servicii utilitare de bază: factura la energie, factura la gaze, factura la întreținere.”
Salariile și pensiile au fost înghețate în acest an, ceea ce explică scumpirile din ultima perioadă, inclusiv cele la cafea, dulciuri sau energie, sunt influențate atât de creșterea taxelor, cât și de evoluțiile de pe piețele internaționale, dar se așteaptă ca inflația să încetinească în a doua parte a anului. „Din a doua parte a anului, în iulie-august-septembrie, vom vedea o scădere semnificativă a inflației pentru că nu va mai fi luată în calcul creșterea spectaculoasă a prețului la energie.”
„E un efect de bază care va duce inflația undeva spre 5-5,5%, urmând ca, în funcție de modul în care vom trata problema gazelor și liberalizarea prețului pentru agenții economici, să vedem o traiectorie pozitivă, în sensul scăderii spre 4% sau, dimpotrivă, noi scumpiri”, a declarat Negrescu. O inflație mai mică nu înseamnă reducerea prețurilor, ci o creștere mai lentă a acestora. „Probabil din a doua parte a anului lucrurile vor arăta mai bine, dar asta nu înseamnă că prețurile vor scădea”, economia traversând o perioadă de ajustare, deci atât populația, cât și companiile trebuie să-și adapteze cheltuielile.
Presiunile asupra prețurilor rămân, momentan, susțin economiștii. O reducere vizibilă a scumpirilor ar putea apărea abia în a doua parte a acestui an: „Avem o inflație de bază foarte mare, care înseamnă că am avut niște creșteri importante la care ne raportăm, care s-au desfășurat până destul de târziu în anul trecut. Ceea ce înseamnă că ceea ce spun cei de la BNR, cu prognoza aceea de 4%, e un obiectiv pe care îl putem atinge abia la finalul anului”, a declarat Christian Năsulea, profesor de economie mondială.
Economistul consideră că baza ridicată de raportare, generată de scumpirile accelerate din 2025, va ține rata anuală a inflației la niveluri mari în următoarele luni: „Vom avea o rată mare de inflație pentru următoarele câteva luni și abia după iulie-august încolo vom începe să vedem o rată de inflație care să fie ajustată semnificativ”. Energia rămâne unul dintre principalii factori ai scumpirilor.
Produsele nealimentare s-au scumpit cu aproape 10% față de ianuarie 2025, în timp ce serviciile au înregistrat cea mai mare creștere anuală, de 11,59%, conform INS. Energia electrică a ridicat inflația la peste 59%. În tot acest timp, mărfurile alimentare au avut o creștere anuală de 7,86%, cele mai mari scumpiri fiind la cacao și cafea, în timp ce cartofii au fost mai ieftini față de aceeași perioadă din 2026.
Christian Năsulea avertizează că evoluția prețurilor la energie continuă să creeze presiune asupra inflației. Liberalizarea pieței de energie electrică din 2025 și factorii externi, condițiile meteo și blocajele din transportul internațional de gaz au întârziat scăderea prețurilor așteptată inițial în 2026. „Am sperat la niște prețuri mai mici la mijlocul lui 2026, însă factorii externi și condițiile din piață au făcut ca lucrul acesta să nu se întâmple încă. Din păcate, cred că va mai dura până când prețul la energie electrică să ajungă mai jos”, a spus acesta.
Inflația se vede exact la raft: o inflație anuală, de circa 10% se traduce prin creșteri vizibile de prețuri pentru consumatori, chiar dacă media statistică este mai mică decât scumpirile unor produse individuale. „Exact asta înseamnă să ai inflație care este aproape de 10%. Prețurile cresc cu aproape 10% de la un an la altul, iar efectul este simțit foarte puternic de consumatori, indiferent dacă veniturile cresc sau nu. Lucru care nici măcar nu mai este adevărat la medie în momentul acesta”, a spus Năsulea.
În practică, unele produse pot avea creșteri de 30-40%, chiar dacă inflația generală este mai redusă, pentru că indicele reflectă o medie a tuturor bunurilor și serviciilor din economie. Nvelul actual al inflației se reflectă direct în scăderea puterii de cumpărare, în condițiile în care o parte tot mai mare din veniturile populației este direcționată către cheltuielile de bază. „Această creștere de prețuri se vede în potențialul populației de a cumpăra. Mai mult de jumătate din banii pe care românii câștigă au ajuns să îi dea, din păcate, pe mâncare și pe aceste servicii utilitare de bază: factura la energie, factura la gaze, factura la întreținere.”
Salariile și pensiile au fost înghețate în acest an, ceea ce explică scumpirile din ultima perioadă, inclusiv cele la cafea, dulciuri sau energie, sunt influențate atât de creșterea taxelor, cât și de evoluțiile de pe piețele internaționale, dar se așteaptă ca inflația să încetinească în a doua parte a anului. „Din a doua parte a anului, în iulie-august-septembrie, vom vedea o scădere semnificativă a inflației pentru că nu va mai fi luată în calcul creșterea spectaculoasă a prețului la energie.”
„E un efect de bază care va duce inflația undeva spre 5-5,5%, urmând ca, în funcție de modul în care vom trata problema gazelor și liberalizarea prețului pentru agenții economici, să vedem o traiectorie pozitivă, în sensul scăderii spre 4% sau, dimpotrivă, noi scumpiri”, a declarat Negrescu. O inflație mai mică nu înseamnă reducerea prețurilor, ci o creștere mai lentă a acestora. „Probabil din a doua parte a anului lucrurile vor arăta mai bine, dar asta nu înseamnă că prețurile vor scădea”, economia traversând o perioadă de ajustare, deci atât populația, cât și companiile trebuie să-și adapteze cheltuielile.
Share this post
scumpiri
energie
prețuri
produse alimentare
